News Politic & L.I.

Lie to me - Politics of Moldova: V. Mişin, V. Ţurcan

2009-12-07T16:10:00.001+02:00

În următorul material video, trimis de vizitatorul portalului informaţional Politik.md pentru a fi analizat în cadrul proiectului Lie to me – Politics of Moldova este vorba despre practica șantajului politic.
Valeriu Pasat, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi fost ministru al Apărării, a făcut publică informația precum că ex-preşedintele Vladimir Voronin ar fi încercat să-şi consolideze puterea politică şi financiară cu ajutorul serviciilor secrete. Fostul şef al statului, secretarul general al comuniştilor, i-ar fi cerut să adune informaţii compomiţătoare până şi la adresa unor activişti ai partidului său: Vladimir Ţurcan, Vadim Mişin, Dmitri Todoroglo, Ala Popescu.
Vladimir Ţurcan a recunoscut că a văzut pe masa lui Voronin un dosar cu informaţii despre el, dar nu a fost niciodată şantajat. În plus, susţine Ţurcan, Pasat a minţit atunci când a spus că a refuzat să îndeplinească ordinul lui Vladimir Voronin.
„Ştiu despre informaţiile pe care le-a prezentat Valeriu Pasat despre mine lui Vladimir Voronin, însă eu nu am fost şantajat. Pasat minte când spune că a refuzat să adune acest compromat”, a declarat Vladimir Ţurcan.
Şantaj - Constrângere exercitată asupra unei persoane / grup cu scopul de a dobândi în mod injust un folos (bani, favoruri etc). pentru sine sau pentru altul sub ameninţarea dezvăluirii unor fapte secrete (compromiţătoare) sau prin alte mijloace de ameninţare sau intimidare.
Şantajul politic este răspândit și utilizat ca armă de obținere sau menținere a puterii în toate statele și de către multe partide politice, fără excepţie, în special de către partidul de guvernare. Acesta deține controlul asupra resurselor administrative. De exemplu, nici o campaniei electorală în ţările democratice nu s-a desfășurat fără colectarea materialelor compromițătoare despre adversarii politici.
Şantajul este aplicat și în interiorului partidului, însă mai des – în exterior. Multe partide politice, împreună cu dosarul unui membru de partid, adună informații care l-ar discredita, în scopul de a elimina riscurile asociate cu instabilitatea politică.
Pentru ca materiale care-l prezintă într-o lumină nefavorabilă să fie funcționale este necesar doar ca persoana supusă şantajului să fie informată de existența unui astfel de dosar ca să fie cuprins de frica divulgării.
În cazul în care nu sunt găsite informații de compromitere în ajunul aderării la un partid politic există și cazuri când dosarul dat este fabricat Drept surse de inspirație servesc participarea persoanei la diverse manifestări ale partidului, banchete, celebrarea evenimentelor importante.
Nu există nici un oficial de rang înalt, pentru dicreditarea căruia, seviciile secrete nu au colectat informații ”utile”. De obicei aceste materiale compromițătoare sunt adunate sau fabricate la comandă pentru ca persoana șantajată să poată fi controlată și să fie exclus riscul trădării intereselor partidului, persoanei sau grupului de interese.

"Nu este atât de straniu și alarmant existenţa informaţiei compomiţătoare la adresa unor politicieni, decât lipsa acesteia".Ian Lisnevschi.

Vizitatorii noștri sunt cei care decid cine va fi următoarea persoană analizată în cadrul proiectului:

La rubrica adaugă comentariu sau contacte scrieți numele, prenumele persoanei interesate, plus link-ul spre înregistrarea video.

Lie to me - Politics of Moldova: A.Petrencu, S.Urechean, V.Voronin, Z.Greceanîi

2009-12-01T19:42:00.003+02:00

Dacă înveţi să citeşti şi să interpretezi motivele şi acţiunile altor oameni, acest instrument extrem de valoros te va ajuta în egală măsură să descoperi indicatorii minciunii la specialişti în falsificarea limbajului trupului şi efectele pe care acestea le pot avea asupra ta.
Video a fost analizat la propunerea vizitatorului portalului politik.md, Nicolai T. - 29 Octombrie 2009 15:33 şi k@t - 29 Octombrie 2009 16:39 (Lie to me - Politics of Moldova: “Talk Show cu D.Chirtoacă, M.Laguta, O.Cernei”).

Vizitatorii noștri sunt cei care decid cine va fi următoarea persoană analizată în cadrul proiectului:
La rubrica adaugă comentariu sau contacte scrieți numele, prenumele persoanei interesate, plus link-ul spre înregistrarea video.

Publicitatea ascunsă – cel mai bun spot electoral.

2009-10-23T12:43:00.000+03:00

După experimentul realizat de compania POLIT CONSULT în colaborare cu A.O. «Tinerii Democraţi » (autorii filmului documentar « În apărarea Moldovei »), dintre 50 de publicităţile ascunse a unor concurenţi electorali, difuzate în timpul campanilor electorale din Republica Moldova, a fost ales cel mai de succes.

Lie to me - Politics of Moldova: G. Petrenco „PCRM nu este unit”

2009-10-23T12:31:00.002+03:00

Limbajul trupului numit și comunicare nonverbală, include formele de comunicare ce nu folosesc limbajul articulat - expresiile emoționale precum mimica (mișcările ochilor, buzelor, sprâncenelor, contactul vizual), pantomimica (poziția corpului, mersul, gesturile), atingerile, schimbările petrecute la nivelul vocii (intonația, ritmul).
Atât politicienii, cât și „actorii” spoturilor publicitare, sunt specializați în falsificarea limbajului trupului, apelând la acesta pentru a-i face pe alegători şi, respectiv, pe receptorii mesajelor publicitare, să creadă afirmaţiile lor. „Efectele comportamentelor mincinoase ale politicienilor se văd atunci când sunt nevoiţi să-şi cumpere voturile pentru că nu-i mai crede nimeni“, explică politologul C. Pârvulescu. Atunci când minciuna nu le mai este suficientă, politicienii recurg la cumpărarea voturilor, conchide el.
Dacă înveţi să citeşti şi să interpretezi motivele şi acţiunile altor oameni, acest instrument extrem de valoros te va ajuta în egală măsură să descoperi indicatorii minciunii la specialişti în falsificarea limbajului trupului şi efectele pe care acestea le pot avea asupra ta.
Vizitatorii decid cine va fi următoarea persoană analizată:
La comentarii s-au la contacte trimiteţi Numele Prenumele şi lincul la video.

Preţul Votului

2009-04-29T19:06:00.001+03:00

Noi, grupul de analişti politici "Politik", avem intenţia de a sesiza concetăţenii noştri să perceapă mecanismele secrete de manipulare şi să li se opună. Îi invităm pe alegători, specialişti în tehnologii politice, politicieni să dezbatem împreună materiale la rubrica "Tehnologii politice". Vom vorbi despre politică, despre campaniile electorale, evitând exemplele din viaţa politică a Republicii Moldova. Cititorul are dreptul să-şi facă el, însuşi, concluzii şi să contracareze de sine stătător metodele de manipulare. Fiecare are dreptul la propria opinie, fiecare e liber să aleagă!
“Votul este cel mai puternic instrument
pe care l-a avut omul vreodată pentru a învinge nedreptatea”
Lyndon Johnson
La etapa actuală, dreptul electoral, adică dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului, societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes comun este recunoscut şi consfinţit în acte legislative în majoritatea statelor lumii. Pentru oameni, dreptul de a alege reprezintă posibilitatea de a-şi hotărî independent soarta şi şansa istorică, de a exclude dictatura unei singure persoane sau unui grup restrâns de la putere.
Odată cu începerea campaniei electorale pentru alegerile în organul legislativ suprem al ţării
(Parlament, Senat, Dumă, etc.), în autorităţile administraţiei publice locale (oraş, judeţ, stat), sau a şefului statului, unele persoane ce candidează pentru ocuparea unor funcţii publice eligibile, cât şi grupuri de interese finanţate din exterior, aplică scenarii electorale regizate din timp, în scopul manipulării opţiunii electorale a votantului şi câştigării alegerilor.
“Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze
sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent”
(Codul electoral al Republicii Moldova, art. 7)
Datorită faptului că funcţionează eficient principiile economiei de piaţă, totul a avut şi va avea preţ de vânzare sau cumpărare, inclusiv Votul cetăţeanului. Aceste afirmaţii sunt bazate pe studiul transparenţei procesului electoral, normelor şi caracterului desfăşurării alegerilor într-o societate democratică, precum și pe analiza rezultatelor monitorizării alegerilor de către observatorii naţionali sau reprezentanţii organizaţiilor internaţionale sau nonguvernamentale şi reflectarea acestor alegeri în mijloacele de informare în masă.
Majoritatea cazurilor de încălcare a normelor referitoare la alegerile libere şi democratice, inclusiv cumpărarea sau vânzarea voturilor alegătorilor au fost comise de către persoanele de încredere a concurenţilor electorali în timpul campaniei electorale în ziua desfăşurării alegerilor şi, în final, la numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor.
Până la alegeri
Încălcări grave ale legislaţiei electorale sunt comise şi de unii funcţionari de stat de rang înalt, care participă la o serie de întruniri cu caracter electoral, nefiind destituiţi din postul pe care îl ocupau la momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali. Aceşti demnitari desfăşoară acţiuni de agitaţie electorală pentru a-i influenţa direct pe unii alegători (preoţi, medici, profesori, primari), să-i manipuleze în ziua alegerilor pe cetăţenii cu drept de vot, nedeterminaţi în opţiunea lor electorală.
În timpul alegerilor, în multe ţări este răspândită practica «mitei electorale», adică cumpărarea voturilor prin oferirea de ajutoare umanitare din fonduri nedeclarate. Astfel, sunt repartizate cadouri-colete, cu produse alimentare (făină, orez, zahăr, ulei, etc.), băuturi sau bani, populaţiei sărace în schimbul exprimării opţiunii lor electorale pentru candidatul sau partidul politic recomandat. Această mită a asigurat unor partide politice victorie la alegeri în unele state.
“Concurenţilor electorali li se interzice să propună alegătorilor bani, cadouri,
să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare
sau din alte acţiuni de binefacere”
( Codul electoral al Republicii Moldova, art. 38, alin. 7)

În mod evident, candidaţii vor recurge şi la oferte mai neobişnuite în speranţa că vor câştiga mai multe voturi la alegeri. De exemplu, în unele ţări, unii candidaţi chiar au distribuit gratis diverse medicamente alegătorilor mai în vârstă, în schimbul fidelităţii electorale. Astfel, pentru combaterea acestei practici în Thailanda, au fost înăsprite legile. Candidaţii electorali, care cumpărau voturile, riscau până la 10 ani de închisoare.
Cumpărarea voturilor de către concurenţi electorali sau persoane care se identifică cu un anumit partid reprezintă un fenomen dificil de suprimat din societatea contemporană. Atâta timp cât oamenii nu înţeleg - Cine le cumpără votul cu bani, cadouri sau fonduri pentru bugetul unei unităţi administrativ-teritoriale are deja făcut planul pentru recuperarea înzecită a acestor cheltuieli în perioada mandatului.
“Chiar şi în democraţia americană au existat cazuri de cumpărare a voturilor,
însă acestea au avut loc într-un alt secol”
( Ahmed Dogan, liderul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi din Bulgaria)
Adevăratele campanii de vânzare a voturilor sunt organizate prin intermediul reţelei internet, atunci când un grup de persoane cu drept de vot îşi scot la licitaţie voturile pentru alegeri. Aşadar, în legislaţia electorală nu este stipulat clar pedepse pentru astfel de vânzări/cumpărări de voturi în timpul campaniei electorale.
Preţul voturilor la licitaţie pentru alegerile prezidenţiale din Argentina,
din 2007, au variat de la 30 de cenţi până la 95 de dolari.
Oferirea banilor, cadourilor, bunurilor ori altor foloase materiale în perioada campaniei electorale şi în ziua desfăşurării alegerilor se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani în statele europene. Aceeaşi pedeapsă este aplicată persoanelor care primesc mită electorală în schimbul promisiunii de a vota un candidat independent sau un anumit partid politic, precum şi celor care votează fără a avea drept de vot, sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor, adică turismul electoral.
Proporţiile fenomenului respectiv sunt destul de mari (în România, R. Moldova, Bulgaria etc.), deoarece prinderea în flagrant a persoanelor care aplică votul multiplu este dificilă. Pentru că nu există mijloace necesare de a constata că o persoană votează în mai multe localităţi.
De ce? Foarte simplu: există interes şi respectiv recompensă materială. În aceste condiţii, singura metodă viabilă de aplicare de către unii alegători a votului multiplu rămâne compararea ulterioară a listelor suplimentare.
În ziua alegerilor
Alte mecanisme de cumpărare a voturilor sunt desfăşurate în ziua alegerilor prin aplicarea telefoanelor mobile şi a camerelor de filmat în cabina de vot. Numeroşi alegători sunt plătiţi pentru a susţine un anume candidat, dovedind modul în care au votat prin imagini luate în cabina de vot. Deci, în aceste situaţii în unele state a fost introdusă pedeapsa până la un an privaţiune de libertate pentru persoanele care îţi vând opţiunea lor electorală.
Bătălia electorală nu poate fi câştigată fără comiterea fraudelor majore ca: agitaţie în secţiile de votare, manipulare cu listele electorale, exercitarea influenţei ilicite asupra voinţei cetăţeanului în ziua desfăşurării alegerilor. Menţionăm că în timpul exercitării dreptului electoral au fost identificate cazuri de „oferire de bunuri în scopul determinării alegătorilor să voteze o anumită listă de partid”. Aşadar, lângă secţiile de votare activează specialişti într-ale mitei electorale, care le oferă alcool, astfel făcând agitaţie electorală, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a legislaţiei electorale.
“În ziua alegerilor şi în cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie”
(Codul electoral al Republicii Moldova, art. 47, alin. 14)
Pe parcursul zilei de votare pot fi încălcate şi reglementări referitoare la listele electorale. De exemplu, neactualizarea acestora la nici o secţie de votare permite fraudarea rezultatelor scrutinului. Pot fi comise falsuri prin figurarea în listele electorale a persoanelor care au decedat ori şi-au schimbat viza de domiciliu, perfectându-şi o viză de reşedinţă într-o altă regiune a ţării.
Unii alegători sunt înscrişi în listele electorale de două ori: o dată cu numele pe care îl purtau până la căsătorie, iar a doua oară - cu cel de după căsătorie. În aşa mod este încălcat principiul: fiecare cetăţean are dreptul la un singur vot. Asemenea încălcări aruncă umbră de neîncredere peste autorităţile responsabile de veridicitatea întocmirii listelor electorale. Există motive temeinice că tăinuirea de public a listelor neactualizate se întreprind cu intenţia fraudării rezultatelor scrutinului contra unei recompense materiale.
De asemenea, exemple grave de încălcare a legislaţiei electorale în ziua alegerilor sunt înregistrate în organizarea legală a ordinii de drept şi asigurarea securităţii procesului de votare. Dacă în secţiile de votare, cabina de vot sau mesele amenajate pentru membrii birourilor sunt plasate în aşa fel, încât observatorii nu pot avea posibilitatea de a monitoriza activitatea membrilor comisiei, atunci apar condiţii nefavorabile pentru exprimarea liberă şi secretă a opţiunii electorale a alegătorului.
În timpul desfăşurării procesului de votare este practicată şi manipularea cu buletine de vot de la tipărirea unui număr exorbitant de buletine, distribuirea frauduloasă până la extragerea acestora din secţiile de votare. Astfel, se poate explica de ce în unele urne de vot pot fi depistate mai multe buletine de vot decât numărul cetăţenilor care au semnat că li s-a înmânat buletin de vot. Ori controlul repartizări buletinelor de vot creează premise de aplicare a metodei “carusel”, care presupune că alegătorul face un schimb de buletine, unul completat de altcineva din exterior pe unul fără ştampila “votat”, pentru care la ieşirea din secţia de votare va fi remunerat de unele persoane de încredere ale concurenţilor electorali.
“Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot”
( Codul electoral al Republicii Moldova, art. 54, alin. 3)
După închiderea secţiilor de votare
La ultima etapă a alegerilor, anume numărarea şi totalizarea voturilor creează condiţii şi mecanisme de falsificare a numărului voturilor alegătorilor de către birourile electorale, dacă există vreo „înţelegere” între acestea şi unii concurenţi electorali, cointeresaţi în câştigarea alegerilor în ţară. Considerăm că atât gradul de fraudare, caracterul ilegalităţilor care pot fi comise în timpul alegerilor, precum şi proasta organizare tehnică a scrutinului poate influenţa rezultatul acestuia. De aceea, instituirea votului obligatoriu, nu doar benevol, pentru cetăţeni, ar reprezenta o posibilitate de anulare a cumpărării voturilor şi şansa alegătorului de a participa direct la deciziile ce-l privesc, anulând indiferenţa electorală în rândurile populaţiei decepţionate de reprezentanţii poporului aleşi, cât şi a celor cetăţeni cu drept de vot aflați peste hotarele ţării, a căror buletin de vot pot fi falsificate.
În alte ţări (Belgia, Grecia, Argentina, Australia ş.a.) s-a trecut la instituirea votului obligatoriu
pe principiul că exprimarea opţiunii electorale face parte din
îndatoririle cetăţenilor, la fel ca plata taxelor şi impozitelor,
nerespectarea acestuia fiind sancţionată.
Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie morală şi civică a alegătorilor. Este vorba de o responsabilitate a fiecărui cetăţean faţă de ţara sa. Neprezentarea la vot oferă posibilitatea altora de a decide în locul nostru. Este afirmat că
„oficialii proşti, sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează” (George Jean Nathan)

PR-ul negru în războiul electoral

2009-04-29T19:05:00.001+03:00

Noi, grupul de analişti politici "Politik", avem intenţia de a sesiza concetăţenii noştri să perceapă mecanismele secrete de manipulare şi să li se opună. Îi invităm pe alegători, specialişti în tehnologii politice, politicieni să dezbatem împreună materiale la rubrica "Tehnologii politice". Vom vorbi despre politică, despre campaniile electorale, evitând exemplele din viaţa politică a Republicii Moldova. Cititorul are dreptul să-şi facă el, însuşi, concluzii şi să contracareze de sine stătător metodele de manipulare. Fiecare are dreptul la propria opinie, fiecare e liber să aleagă!
Cel mai frecvent tehnologiile electorale „murdare” nu le aplică un candidat sau un partid separat, ci toate structurile implicate în procesul de asigurare şi organizare a alegerilor, inclusiv grupurile financiar-industriale, structurile de forţă şi organele de drept. De fapt, mecanismele „murdare” nu se limitează la PR-ul „negru”.
În prezent, alegerile politice s-au transformat într-o luptă distructivă a concurenților electorali, în care anumite limite par nepotrivite. Este practic imposibil a stabili o limită clară între tehnologiile electorale „curate” şi cele „murdare”. Putem delimita doar extremele. Pe de o parte – respectarea strictă a prevederilor legii, publicitatea fără exagerări şi reticenţe, dezbaterile între concurenţi privind căile de soluţionare a problemelor alegătorilor. Pe de altă parte – ignorarea totală a legislaţiei, aplicarea falsurilor, a diverselor metode şi modalităţi de discreditare a concurenţilor, difuzarea unor neadevăruri vădite, care pot să influențeze corectitudinea și rezultatele scrutinului.
PR-ul negru și formele ce denaturează informația
PR-ul negru – utilizarea „tehnologiilor murdare” (minciuni, falsificări) pentru denigrarea, distrugerea imaginii pozitive a unei persoane, partid sau grup concurent, difuzarea în numele acestora a unor declaraţii umilitoare sau periculoase din punct de vedere moral, etic, juridic etc.
Uneori este suficient publicarea unor informaţii compromiţătoare. De fapt, mecanismele „murdare” nu se limitează doar la PR-ul „negru”, și nu întotdeauna, ceea ce noi numim drept PR „negru” corespunde acestei noțiuni ca atare.
PR-ul cenuşiu – publicitate (pozitivă sau negativă), care nu-şi divulgă sursa Acesta este o varietate a PR-ului negru indirect care nu conţine minciuni directe orientate spre a influenţa subconştientul. De exemplu, când într-un articol despre un caz de asasinat se menţionează în mod aparte că acesta ar fi avut loc în apropierea oficiului unei organizaţii sau în localitatea de origine a unei personalităţi cunoscute.
PR-ul alb – această îmbinare de cuvinte a apărut pentru a defini noţiunea opusă PR-ului negru, altfel zis, o publicitate deschisă în numele propriu.
PR-ul galben – utilizarea cu scopul atragerii atenţiei elementelor imorale (cuvintelor tabu în denumiri, imagini, acţiuni publice, declaraţii rasiste, xenofobe etc.).
PR-ul brun – propaganda fascistă şi neofascistă.
PR-ul verde – un PR social responsabil.
PR-ul self – prezentarea exacerbată propriei persoane, de regulă, în formă anonimă.
PR-ul viral – noţiunea „virus” în cazul dat înseamnă răspândire autonomă. Este determinat de necesitatea oamenilor de a lansa un zvon “oficial”, afirmație a cărei corectitudine nu poate fi verificată.
Tactica PR-ului negru
1. „Atacul frontal” – atacul deschis asupra oponentului prin intermediul mass-media. De regulă, atacul asupra concurentului îl începe o „dublură” , aşa-zisa „clonă” , care începe să scoată la lumină informaţii compromiţătoare despre viața acestuia sau să-l implice într-un proces de judecată. În urma atacului „clonei”, pe arenă apare însuşi „patronul clonei”, care îi acuză pe ambii oponenţi (în cazul în care oponentul a fost provocat la acţiuni şi acesta a intrat într-o confruntare murdară) de aplicarea tehnologiilor murdare şi duce demascarea la bun sfârşit. În cazul dat, succesul va depinde de următorii factori: a) Procesul în cauză are sens să fie demarat cu câteva zile înainte de alegeri, în caz contrar rezultatele vor fi date uitării sau atacul va fi respins; b) Pentru reflectarea posibilelor contraatacuri din partea oponentului, trebuie să aveţi în rezervă mai multe acţiuni de răspuns – cel puţin trei variante de evoluţie a evenimentelor, iar în cazul unui atac de răspuns inevitabil s-ar putea recurge la „vaccinarea” opiniei publice; c) În cazul în care există posibilitatea de a-l demasca pe oponent cu ajutorul altora, aceasta ar fi varianta preferată. „Forţele” care se află în spatele celor ce se întâmplă se află la o distanţă maximă de „reglările de conturi politice murdare”, oferind posibilitatea unor asemenea acţiuni presei independente, „publicului larg” sau „dublurii”.
2. „Atacul de gherilă”. Spre deosebire de cel frontal (direct), legătura dintre emiterea informaţiei compromiţătoare şi autorul ei nu trebuie să fie clară. Alegătorii pot suspecta şi răspândi zvonuri la nesfârşit, însă nici ei, nici oponenţii, nici comisia electorală nu vor avea nici o dovadă.
Pentru aceasta, trebuie găsite câteva cunoştinţe mai vechi de-ale oponentului care ar putea oferi informații denigratoare candidatului.
3. Printre formele intermediare de luptă pot fi numite atacul inspirat al organelor de drept, fără mandate legal asupra oponentului: percheziţia, intentarea proceselor penale, aresturile – tot ceea ce l-ar putea compromite pe oponent.
4. Printre acţiunile din categoria PR-ului negru fac parte iniţierea unor atacuri asupra membrilor propriului staff sau răpirea acestora cu scopul de a trezi compătimirea alegătorilor.
Către începutul campaniei, acţiunile oponenţilor pot căpăta un caracter tot mai feroce. Printre cele mai cunoscute „tehnologii murdare” se numără infiltrarea în staff-ul oponentului a propriilor persoane de încredere, aprovizionarea concurenţilor cu informaţii false, transferul unei sume de bani concurentului din partea unei organizaţii care nu are dreptul să o facă sau din partea unor persoane fizice cu un trecut dubios (cu deschiderea ulterioară a unor anchete penale).
Din categoria tehnologiilor negre-cenuşii se înscriu, de asemenea, formal, următoarele proceduri legale: înregistrarea clonelor, a dublurilor. Forţele aflate la putere adeseori recurg la asemenea metode, cum ar fi: refuzul înregistrării sau anularea acesteia pe motivul „perfectării incorecte a datelor despre bunuri, venituri etc.”, pentru „demararea prematură a campaniei de agitaţie”, pentru „abuz de putere”.
Pe parcursul campaniei electorale, tehnologiile murdare se pot schimba, fără însă a deveni curate. ”Atacurile” au loc prin intermediul mass-mediei – de regulă, proprii, sau a celor din umbră ori străine, dar „bine alimentate”. În acest caz, sarcina constă nu numai în a-i atribui oponentului averi imense sau legături criminale, principalul este distrugerea imaginii sale pozitive.
Pentru a induce în eroare pe adepţii oponenţilor sunt telefoanați din partea membrilor unei echipe selectate special în acest scop, pentru a face agitaţie în favoarea oponentului, dar o face foarte grosolan, ceea ce provoacă efectul invers. Aceeaşi echipă de „killeri de telefon” ar putea dezorienta activitatea staff-ului oponentului, ocupând ore în şir linia telefonică a acestuia, adresând întrebări stupide, chipurile din partea unor adepţi ai partidului respectiv sau ai liderului acestuia.
Formele de denaturare a informației
Există diverse modalităţi de manipulare a informaţiei. Printre principalele modalităţi aplicate în calitate de tehnologii murdare ale PR-ului negru sunt:
Trecerea sub tăcere – simpla tăinuire a informaţiei de beneficiarul acesteia.
Selectarea – permiterea doar a informaţiilor convenabile.
Trişarea – evidenţierea conştientă doar a unor aspecte convenabile ale fenomenului.
Denaturarea – subestimarea, exagerarea, disproporţionarea.
Inversarea – are loc substituirea „albului cu negrul”.
Modelarea – se inventează nişte date false, care nu există în realitate.
Metodele se combină în permanenţă! După cum afirma Jean Rostand: „Minciuna poate părea mai puţin falsă decât un adevăr bine ales”.
Cele maigrave încălcări sunt comise în ziua alegerilor. Este vorba de mituirea alegătorilor, compromiterea oponentului, falsificarea buletinelor de vot, substituirea proceselor-verbale, introducerea în buletinele concurenţilor a unor însemnări suplimentare, cu scopul anulării acestora, etc.
Noi trăim într-o lume a PR-ului negru. Acesta este prezent peste tot – la tv, în ziare, pe stradă, de aceea ne este frică să privim lumea reală cu ochii deschişi.
Ni se spune că suntem liberi şi noi ne temem să credem că nu e aşa!

Dependenţă financiară a partidelor

2009-04-29T19:04:00.004+03:00

Mass-media în calitate de armă de manipulare

2009-04-29T19:04:00.003+03:00

Actualmente, mass-media, cu părere de rău, în dependenţă de abordare, este privită ca sursă de „distracţie”, „formare” etc. Dezvoltarea mecanismului de feed-back, adică posibilitatea formală a ascultătorilor, telespectatorilor şi cititorilor de a exprima părerea proprie şi de a influenţa unele date acordă mass-mediei un caracter de comunicare bilaterală.
Din păcate, nu putem avea dubii în ceea ce priveşte faptul că mass-media este utilizată în calitate de sursă de manipulare a conştiinţei societăţii. Mass-media are o influenţă considerabilă asupra proceselor politice din societatea contemporană, formarea în masă a viziunilor economice, politice, sociale, precum şi asupra rolului lor în societate. Informaţia difuzată în permanenţă exercită influenţă şi asupra nevoilor şi intereselor personale, predispunând individul la un comportament politic concret şi avantajos, care, însă, nu este perceput de societate ca fiind impus de către sursele mass-media.
În prezent, practic, nu au mai rămas surse mass-media independente atât în Republica Moldova, cât şi în întreaga lume. Banii şi puterea deţin sub control aproape toate mijloace de informare în masă. Unele surse (în special cele naţionale) se află sub un control total, iar altele sunt verificate mai „lejer”, astfel având o oarecare libertate de acţiuni.
Astăzi ştirile au devenit publicitate!
Există o serie de tehnici utilizate de către jurnaliştii-comentatori ai ştirilor în scopul formării opiniei necesare în rândurile publicului:
„Citirea gândurilor” („Pătrunderea în subconştient”) – jurnalistul redă părerea unor persoane, treptat transformând-o în părerea întregii societăţi. Cu ajutorul unui astfel de „reportaj” el exteriorizează anumite preferinţe politice.
„Omiterea informaţiei” – permite selectarea informaţiei în aşa fel, încât datele care nu sunt pe placul „unor persoane” să nu fie redate populaţiei. În astfel de cazuri jurnalistul prezintă materialul asupra unor dezbateri lăsând în umbră poziţia uneia dintre părţi. Atunci el transmite doar mesajul unui oponent, în special prin atitudini, emoţii și limbaj.
„Ultima replică” – această tehnică are la bază comentariul final al jurnalistului. După ce jurnalistul anunţă problema propusă oponenților în cadrul dezbaterilor, el finisează mesajul cu citatul uneia dintre părţi, fie în formularea lui iniţială, fie modificat neesenţial. În asemenea cazuri, punctul de vedere al părţii oponente este totalmente ignorat.
„Atac indirect” – reporterul atacă nu o persoană concretă, dar adepţii lui sau mediul în care activează etc.
„Complimentul fals” – jurnalistul face un compliment voalat despre abilitățile psihice sau intelectuale ale unei persoane politice, apoi începe să complementeze activ pe adversarul său. Aceasta tehnică serveşte drept fundament, pe care se bazează „lauda” ulterioară a oponentului.
„Critica falsă” – presupune modelul inversat al tehnicii „complimentului fals”. Jurnalistul crează o serie aparent logică de diverse critici, alese după anumite criterii, spre exemplu critica a trei candidaţi electorali sau partide politice. Mai întâi el enumeră greşelile primului candidat, apoi numeşte defectele celuilalt candidat. Iar în final, când trebuie criticat cel de-al treilea candidat, jurnalistul intenționat trece la alt subiect de discuție.
„Prototipul fals” – jurnalistul prezintă viziunea unei persoane concrete, afirmând că această persoană vorbeşte din numele unui grup politic numeros. Astfel reporterul permite „prototipului fals” de a afirma din numele unei categorii considerabile a societăţii.
„Sandwich-ul otrăvit” – jurnalistul ascunde informaţia oportună pentru candidat între introducerea şi încheierea negativă. Acest mod de prezentare a informaţiei neutralizează părerea pozitivă, pentru a o face cât mai puţin sesizabilă.
„Sandwich-ul dulce” – modelul invers de prezentare a informaţiei negative, care este plasată între introducere şi încheiere cu scopul de a crea imaginea favorabilă candidatului şi/sau grupului politic.
„Exagerarea unui detaliu” – jurnalistul intenţionat exagerează un detaliu negativ.
Toate sursele mass-media sunt supravegheate
Banii sunt un mijloc ce permit realizarea unei colaborări cu jurnaliștii sau redactorii. De aceea, în campaniile electorale se apelează la serviciile unor persoane – specialişti în PR, care au drept scop stabilirea unor relații de prietenie cu jurnaliştii. În ajunul alegerilor toţi candidaţii electorali au câte un jurnalist prietenos. Este nevoie doar de un singur reprezentant al unui ziar, post de televiziune sau radio pentru ca unele partide să primească informaţia necesară despre oponent înainte ca aceasta să fie publicată sau difuzată publicului pentru ca persoanele sus-numite să dispună de timp pentru a crea o strategie în caz de contraatac.
Orice campanie electorală începe şi se finisează cu lupta pentru controlul total asupra surselor mass-media.
Apropo, nu există putere care nu ar încerca să influenţeze toate mijloacele de informare: radioul, televiziunea, presa. Aceste încercări se fac nu doar prin forţă politică, dar şi prin mijloace de manipulare economică. Există cazuri, când un astfel de joc inconştient se soldează cu eşec. Unele surse mass-media sau chiar un media holding iese din jocul început şi intră în conflict direct cu autorităţile. Momentul schimbării poate fi fatal pentru autorităţi. Deoarece conflictul începe să evolueze fără implicarea surselor financiare, acestor surse mass-media le rămâne doar două posibilităţi de acţiune: emigrarea sau atacul mediatic.
Pentru majoritatea partidelor politice care guvernează unica posibilitate de a învinge în campania electorală este de a ţine sub control sursele mass-media. Doar un control total asupra acestor surse acordă şansa de a „spăla creierii” alegătorilor.
”Vânătoarea” surselor mass-media
Doar în unele cazuri presei îi este interzis publicarea unor materiale, care pot dezavantaja anumite persoane sau grupuri. În situația în care apariţia acestor materiale a fost stimulată de către concurenţi, există posibilitatea de a afla despre existenţa lor de la reporterii prieteni. Apoi, de a elabora materiale de compromat sau de a încerca tărăgănarea publicării sau emiterea în direct a informațiilor prin intermediul redactorilor simpatizanți.
Dar nu în toate cazurile apariţia unor astfel de materiale este stimulată de către concurenţi. Având anumite posibilităţi operative este posibil în orice moment de a controla apariţia compromatelor direcţionate nu doar contra oponenţilor, dar şi împotriva partidului pe care îl reprezinți. Care este scopul? În afară de faptul că publicul adoră conflictele, jurnaliștii care au publicat informaţii neverificate şi sunt identificați ca fiind vinovați, devin mai dispuși spre o colaborare remunerată.
Lupta psihologică în mass-media nu este o simplă propagandă între oponenţi, dar un adevărat război informaţional
Odată cu marginalizarea societăţii crește posibilitatea ca aceasta să fie manipulată. Modelele de manipulare pot deveni tot mai primitive, deoarece interesul electoratului faţă de politică descreşte. Efectul este obţinut doar prin „semnale” de propagandă.
P.S.

Oamenii mereu rămân interesaţi de trei lucruri: bani străini, pat străin și moarte străină.

Cele mai violente manifestaţii de protest se desfăşoară în cadrul sistemului politic dictatorial

2009-04-29T19:03:00.002+03:00

Distrugerea sistemului totalitar, în care cetăţeanul avea rolul de „suspus participant” (F.C.Barghoorn) şi înlocuirea prin instituirea acestuia prin unul democratic, unde cetăţeanul este angajat participativ în procesul luării deciziilor, reprezintă o nouă etapă de dezvoltare a relaţiei cetăţean - stat. Evoluţiile şi procesele sociale, economice şi culturale în perioada actuală au afectat modalităţile şi mizele participării politice.

Prin participare politică se înţelege acel mod de a acţiona, de a se comporta şi raporta al membrilor societăţii, maselor, grupurilor sociale, al partidelor şi formaţiunilor politice faţă de valorile şi doctrinele politice, de principiile şi normele politice ale societăţii, de activitatea politică desfăşurată de organismele şi instituţiile politice societale. În sens restrâns, participarea politică este ansamblul activităţilor prin care cetăţenii sunt angajaţi activ în procesele guvernamentale care le influenţează viaţa prin intermediul unor forme de acţiune politică.

La nivelul oricărei societăţi se impune o participare politică individuală, a cetăţeanului în calitate de alegător şi participant în procesul luării deciziilor şi o participare politică colectivă - de grup, clasă, partide etc. Astfel, în baza acestor criterii participarea politică tradiţional are mai multe forme:

1. Convenţionale, bine integrate şi conform regulilor jocului politic.

Este vorba de activităţi şi comportamente centrate pe votul politic sau privind angajarea activă a unui militant într-un partid, exprimarea opiniei publice, susţinerea financiară a unui lider sau partid, asistenţă la reuniuni politice;

2. Neconvenţionale (de protest).

Presupun activităţile legale (semnarea de petiţii, manifestaţii paşnice, greve, flash mob-urile) sau violente (molestarea adversarilor sau a reprezentanţilor autorităţilor, deterioarea edificiilor publice, incendii, acte de vandalism).

Acestea sunt acţiuni colective (mobilizează grupurile de indivizi pentru o cauză comună), directe (în lipsa unui mijloc tradiţional de mediere), autonome (ce depăşesc cadrul juridic). Practica activităţilor de protest poate fi ierarhizată conform gradului de legitimitate, raportat la intensitatea violenţei acesteia.

În ultimii ani formele participării politice neconvenţionale sunt mai des răspândite. Greve, pichetări, mitinguri de protest paşnice (a sindicaliştilor, minorităţilor sexuale, antiglobaliştilor ş.a.) sunt organizate anual în diferite state. Însă cele mai periculoase manifestări politice sunt protestele violente stradale cauzate de acţiuni disperate ale unor mase sau indivizi care escaladează în incendierea, vandalizarea clădirilor instituţiilor publice, iar prin ciocnirile violente între aceştia şi forţele de ordine pot solda cu un număr mare de victime şi cheltuieli colosale pentru reparaţia ulterioară a edificiilor distruse.

Reieşind din formele de participare în viaţa politică, cetăţenii pot fi clasificaţi în felul următor:

Inactivi, care maximum citesc despre politică din ziare şi sunt dispuşi să semneze o petiţie dacă li se cere;

Conformişti, care se angajează numai în forme convenţionale de participare;

Reformiști participă la forme convenționale de implicare, dar se înscriu şi în cele de protest, cum ar fi boicoturile, demonstraţiile;

Activişti, care se implică în formele non-legale sau ilegale de acţiune politică;

Contestatari, asemănători cu reformiştii şi activiştii din punct de vedere al implicărilor în acţiunile de protest, dar se deosebesc prin faptul că nu iau parte la formele convenţionale de activitate politică.

Acţiuni de sensibilizare a instituţiilor şi opiniei publice, acţiuni de protest sunt organizate în cazul în care sunt încălcate drepturile fundamentale ale omului, principiile şi normele democratice sau ale statului de drept. Aceste manifestări nu sunt rezervate doar liderilor sindicatelor, ONG-lor, partidelor politice în opoziţie, dar şi, spre regret, implicarea grupurilor de interese şi serviciilor secrete. În rezultat activiştii şi contestatarii pot fi cei mai vulnerabili faţă de influenţa şi manipularea de către un grup de persoane cointeresate în scopul destabilizării situaţiei social - politice într-un stat, apelând doar la provocarea sentimentului gloatei, barbariei (nemulţumire faţă de politica socială, neânţelegerea sistemului politic şi economic etc.). La fel, în timpul protestelor paşnice în unele state trupele speciale ale serviciilor secrete aplică scenarii asemenea loviturii de stat sau practicii „Incendierii Reichstag-ului”. Anume incendierea Parlamentului German de către gărzile personale ale lui A. Hitler, în 1933 şi învinuirea comuniştilor de acest complot antiguvernamental a marcat începutul dictaturii fasciste şi preluarea puterii de stat în Germania.

Cele mai violente manifestaţii de protest se desfăşoară în cadrul sistemului politic dictatorial. Astfel, în 1989, în spaţiul ex-sovietic au avut loc „Revoluţii de catifea”, în special în Europa de Est (Polonia, Ungaria, Germania, România, R. Moldova) care a rezultat prin instaurarea regimurilor democratice.

Democraţia devine un instrument de evitare a tiraniei şi de schimbare pe cale paşnică a conducătorilor (K. Popper). Mişcările de contestare şi criticare a guvernării sunt o formă de libertate de expresie. Grevele, mitingurile de protest, petiţiile adresate instanţelor europene au loc în diferite state, ceea ce reprezintă participarea politică a cetăţenilor prin manifestarea dezacordului faţă de puterea politică. În unele ţări, ca răspuns poliţia poate interveni arestând o parte din protestanţi, chiar dacă mitingul a fost paşnic şi autorizat, fără a le explica motivul reţinerii sau aplicând un comportament discriminatoriu. Deci, putem constata că măsurile împotriva manifestărilor legate de criticarea autorităţilor au un caracter represiv şi nu contribuie la asigurarea ordinii publice.

Acest comportament se explică în ţările ex-sovietice prin moştenirea culturii politice pasive, parohiale şi cu profunde accente de sentimentalism (mai ales negative la adresa altor grupări - antisemitism, xenofobie, homofobie etc. ).

Democraţia europeană este influenţată în prezent de apariţia unor fenomene sociale noi, în special legate de dezvoltarea unor comunităţi în spaţii virtuale, adică activismul on-line.

S. Vegh clasifică sursa on-line în trei categorii: conştientizare, organizare/mobilizare şi acţiune/reacţiune. Internetul este resursa cheie pentru activiştii independenţi sau e-activişti. El permite unor organizaţii neguvernamentale să comunice ieftin şi rapid. Mitingurile şi protestele pot fi iniţiate atât de organizatori, cât şi de participanţi cu ajutorul mesajelor transmise în masă şi abilităţii de a răspândi un mesaj cu costuri minime. Astfel, perspectiva unor fenomene politice noi şi utilizarea tehnologiilor informaţionale permite mobilizarea populaţiei.

Un fenomen social recent este flash mob-ul, manifestat de un grup de oameni care se adună într-un loc definit din timp, care desfăşoară o acţiune de scurtă durată, apoi se dispersează rapid. În Occident acesta reprezintă o nouă modalitate de distracţie, cu elemente de conspiraţie, pentru că participanţii se anunţă prin intermediul Internetului, telefoanelor mobile, poştei. Un flash mod este definit de patru reguli: lipsa unui organizator sau lider, iniţiatorul rămânând anonim; nu are un scop anume, este o acţiune legală. Participanţii nu intră în conflict cu autorităţile sau poliţia; activiştii nu trebuie să comunice între ei în timpul desfăşurării. Pregătirea acţiunii are loc în secret, nici presa, nici poliţia şi alte oficialităţi nu sunt informate.

Deşi, flash mob-ul este apolitic, în Europa de Est, el este organizat în scopuri politice. În Federaţia Rusă, de exemplu, cu două săptămâni înainte de votul pentru desemnarea Preşedintelui s-a desfăşurat un flash mob politic. Participanţii purtau măşti cu chipul lui V. Putin şi tricouri cu lozinci anti-prezidenţiale. Manifestanţii s-au adunat în oraşul natal al şefului de stat, lângă fosta lui reşedinţă, scandând „Vova, întoarce-te acasă !!!” şi apoi împrăştiindu-se. Poliţia a intervenit, arestând participanţii. Aşadar, această acţiune nu poate fi catalogată drept flash mob „autentic”, fiind de fapt o strategie bine pusă la punct.

Participarea politică, cea socială nu este un dat al societăţii, al indivizilor, ci el este rezultatul unei intense şi permanente activităţi a societăţii. În cadrul procesului de formare şi modelare a participării politice, un rol important îl joacă cultura şi comunicarea politică, activitatea educativă şi politica desfăşurată în diferite organisme şi instituţii politice, dintre care se detaşează prin importanţă şi eficienţă acţiunea partidelor politice, a mass-mediei, şcolii şi familiei. P. H. Holbac consideră că interesul este „unicul mobil al acţiunii şi conduitei umane”, iar interesul politic este cel care dă scop, sens, semnificaţie activităţii şi comportamentului politic, îl declanşează, direcţionează contribuind totodată şi la reglarea sa. Rămâne doar ca actorii participării politice, adică cetăţenii să poată sesiza esenţa şi scopurile organizării mitingurilor, marşurilor de protest, demonstraţiilor.

Cultura politică - pârghie de contrabalansare a puterii

2009-04-29T19:00:00.002+03:00

„În politică, ca şi în morală, a nu face bine înseamnă a face rău şi fiecare cetăţean inutil poate fi considerat un ins dăunător” . (J. J. Rousseau)
În general, cultura politică constituie un rezultat firesc al dezvoltării societăţii la o anumită etapă istorică, o dată cu geneza statului, evoluţiei cunoştinţelor despre politică sau arta de a conduce, precum şi raţionalizarea implementării cunoştinţelor politice în funcţionare eficientă a unui sistem politic. Deşi, începutul culturii vieţii politice îşi are originea în antichitate (Grecia, Roma), totuşi conceptul de cultură politică a fost introdus în uzanţă în a doua jumătate a secolului XX. Primele studii ştiinţifice despre cultura politică a democraţiei au fost realizate de către cercetătorii americani: G. Almond, B. Powel, S. Verba. Aceştia au definit noţiunea de cultură politică drept „un model de atitudini intelectuale şi de orientări faţă de politică, manifestate în rândurile membrilor unui sistem politic”. În particular, cultura politică este „un model de orientare şi comportare în politică”. (W. Rosenbaum)
Fenomenul culturii politice, indiferent de condiţiile social-istorice de evoluţie a totalizat în întreaga experienţă umană, întruchipând trei segmente de bază: cultura conştiinţei politice, cultura comportamentului politic şi calea funcţionării instituţiilor şi organizaţiilor politice. Cetăţenii, structurile statale etc. sunt purtători ai culturii politice. Deci, prin acţiunile lor politice, aceasta se poate dezvolta, căpătând noi contururi, dar şi poate ajunge în declin, contribuind la deformarea procesului politic şi sistemului social în ansamblu.
Cultura politică reprezintă distribuţia particulară a orientărilor (dimensiunilor) psihologice ale politicului. Aceasta include:
1. „orientarea cognitivă”, cunoştinţele, interpretările, atitudinile privind perceperea proceselor şi sistemul politic;
2. „orientarea afectivă sau emoţională”, sentimentele, disponibilităţile afecte privind sistemul politic prin prisma crezului politic;
3. „orientarea evaluativă”, judecăţile şi opiniile cu privire la evenimentele şi procesele politice conform unui sistem de valori individuale.
Fiind corelate sistemic şi funcţional, aceste dimensiuni ale culturii politice rezultă în trei stări de spirit ale populaţiei în raport cu politicul: aprobare, apatie şi alienare. Astfel, în dependenţă de modul de îmbinare ale orientărilor politice, rezultă următoarele tipuri majore de cultură politică (G. Almond, S. Verba): parohială, dependentă şi participativă, inclusiv tipurile mixte: parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă.
- Cultura parohială - caracteristică statelor unde populaţia nu conştientizează importanţa problemelor de interes naţional şi/sau mondial şi nu manifestă interese pentru valorile şi mecanismul sistemului politic naţional. În această categorie intră societăţile tradiţionale tribale şi comunităţi locale autonome. Se distinge prin faptul că în asemenea societăţi nu există roluri politice specializate, dar predomină o cultură politică a tribului, clanului, etniei, satului, bisericii etc. De regulă, probabilitatea dezvoltării parohialismului relativ pur are loc în sistemele tradiţionale simple, în care specializarea politică este minimă, deoarece sentimentele şi atitudinile indivizilor sunt orientate tipic doar spre aceste instituţii de referinţă.
- Cultura dependentă - specifică unor comunităţi dominate de valori naţionale. În cadrul societăţilor respective, subiecţii acţiunii politice sunt conştienţi de existenţa sistemului politic, dar manifestă o atitudine de pasivitate în privinţa participării la viaţa politică şi la procesul decizional. Ei sunt orientaţi afectiv faţă de autoritatea guvernamentală specializată, evaluând-o ca legitimă sau nu. O cultură dependentă pură apare în societăţile unde există o structură diferenţiată de autoritate şi regulile eticii supunerii (subordonării totale) populaţiei.
- Cultura participativă, tipică sistemelor democratice. Se instituie ca un rezultat al eficienţei proceselor educaţionale de dezvoltare şi a unui grad înalt de organizare civică, reflectând experienţele politico-sociale specifice statelor democratice. Membrii societăţilor date tind să fie orientaţi către un rol activ în procesele politice, chiar dacă sentimentele şi evaluările unui asemenea rol poate să varieze de la acceptare la respingere.
G. Almond consideră că aceste tipuri de cultură politică funcţionează şi se influenţează reciproc. Astfel, în unele state, sistemele politice în care predomină culturi participative vor include uneori şi componente parohiale sau de dominaţie. Discordanţa dintre cele trei dimensiuni structurale ale culturii politice se poate manifesta prin fenomenul Standardului Dublu (a spune una şi a face alta) şi chiar a Standardul Triplu (a gândi una, a spune alta, a face altceva) în societate. Astfel de standarde sunt caracteristice de la un scrutin electoral la altul pentru majoritatea populaţiei.
În condiţiile actuale de mediatizare a vieţii politice sub imboldul mijloacelor audiovizuale s-a dezvoltat un nou tip de cultură politică, cea „de spectacol” (R. S. Schwantzeuberg). Ea este un tip de parodie a culturii politice participative în ţările democratice, care are drept scop înstrăinarea politică a cetăţeanului. Chiar dacă se crede a un actor liber şi activ al sistemului politic, în realitate, însă, este doar un spectator manipulat de jocul politicii de culise.
O altă deviere de la clasificarea culturii politice tripartite reprezintă modelele culturale sau subculturile care au generat în rezultatul diversificării intereselor antagonice ale unor categorii de populaţie. Astfel, subculturile politice (ale elitelor, maselor,grupurilor religioase etc.) întruchipează o sinteză a propriilor sisteme de valori care reprezintă o sublimare a nevoilor, aptitudinilor, stilului de viaţă comunitar.
Identitatea unei subculturi se poate baza pe moştenirea sa etnică, pe condiţia sa economică, apartenenţă etnică, istorie. În acelaşi timp, pe lângă subculturile politice, pot fiinţa şi contraculturi care au drept conţinut contestarea vehementă a practicii politicii oficiale, a valorilor dominante în societate, propunând adesea schimbări instituţionale radicale. Acestea sunt culturile politice extremiste (mişcarea neonazistă, ultranaţionalismul, extrema dreaptă, ş.a.), care şi-au dezvoltat propriile lor tipare culturale, exprimate prin idei, valori, norme, care se contrazic cu cele societale.
Lipsa totală a unei culturi politice şi subdezvoltarea culturii societăţii civile, înlocuită prin propaganda ideologică a fost caracteristică şi regimurilor totalitare. În aceste societăţi, majoritatea populaţiei era dominată de complexe autoritare, având păreri diferite de cele oficiale. Se acredita ideea că „oamenii simpli nu pricep în politică, toate problemele urmează să fie rezolvate de cei din vârful piramidei”. Astfel, a fost stimulată apatia politică şi handicapul contraculturilor politice cu un caracter anticivilizator, întruchipată în tipul Homo Sovieticus.
În prezent, unele state ex-sovietice din centrul şi estul Europei au moştenit o serie de paradoxuri la nivel de mentalitate şi comportament. În acest sens politologul V. Saca a făcut următoarea clasificare: paradoxul stihinic (susţinerea şi totodată, respingerea relaţiilor de piaţă de către majoritatea populaţiei); paradoxul hrăpăreţilor (a oligarhilor şi persoanelor care justifică uzurparea bogăţiilor naturale prin „grija” faţă de viitorul ţării); paradoxul „mutanţilor” (cei care-şi schimbă brusc convingerea despre lume, declarându-se adepţi ai unor idei diametral opuse în raport cu cele pe care le împărtăşise o viaţă); paradoxul „straierilor rătăcitori”(migraţii dintr-un partid în altul); paradoxul simulanţilor (îndeosebi în rândurile funcţionarilor), cei care imită grija faţă de binele public, dar în fond îl subminează.
Depăşirea acestor handicapuri prin trecerea la sistem democratic a presupus promovarea unui nivel înalt de educaţie, informare, competenţă fără de care a fost imposibil participarea complexă a cetăţenilor la viaţa politică a statului. Cultura politică a devenit o pârghie de contrabalansare a puterii.
Conform gradului de participare a cetăţenilor la funcţionarea sistemului politic democratic, SUA şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au o cultură politică participativă pură. Aceasta s-a materializat prin participare, acţiune, comportament politic.
Cultura politică este responsabilitate, libertate, cunoaşterea drepturilor omului şi cetăţeanului, iniţiativă, spirit de asociere, activism, etc. De aceea, cetăţeanul democratic trebuie să fie activ şi să se implice în politică. Să fie raţional în modul său de abordare a vieţii politice, să fie ghidat de raţiune, și nu de emoţii. Să se informeze corect şi să participe la procesul decizional, de exemplu, să ia decizii cu privire la modul pentru cine va vota, în baza unui calcul precaut în raport cu interesele şi principiile pe care vrea să le promoveze. Doar astfel, cultura politică a statelor în tranziţie va evolua de la cultura parohială la cea participativă activă.

Revolutie in Moldova 7 aprilie 2009 Clădirea Preşedinţiei (No Comment)

2009-04-29T18:57:00.001+03:00

Revolutie in Moldova 7 aprilie 2009 Parlamentul-Guvernul (No Comment)

2009-04-29T18:56:00.002+03:00

Revolutie in Moldova 7 aprilie 2009 Parlamentul-1(No Comment)

2009-04-29T18:56:00.001+03:00

Revolutie in Moldova 7 aprilie 2009 Parlamentul-2

2009-04-29T18:54:00.000+03:00

Publicitatea Electorala 2009 - AMN

2009-02-19T23:34:00.000+02:00

POLITIK

Publicitatea Electorala 2009 - AMN

2009-02-19T23:33:00.000+02:00

POLITIK

No Comment - AMN: 14.02.2009

2009-02-19T12:13:00.000+02:00

POLITIK

2009-02-19T12:12:00.000+02:00

POLITIK

Publicitatea electorala 2009 - PL (ro)

2009-02-19T12:11:00.000+02:00

POLITIK

Publicitatea electorala 2009 - PLDM (ro)

2009-02-19T12:10:00.000+02:00

POLITIK

Publicitatea electorala 2009 - PLDM (ru)

2009-02-19T12:08:00.000+02:00

POLITIK

Comuniștii au închis 160 mii locuri de muncă

2009-02-18T02:22:00.004+02:00

În campania electorală din 2001 și apoi cea din 2005 Partidul Comuniștilor (PCRM) le-a promis alegătorilor un trai decent, asigurat de crearea a sute de mii de locuri de muncă și de majorarea salariilor, atragerea investițiilor străine și susținerea businessului mic şi mijlociu. Acum, la sfârşit de mandat, comuniştii îşi trâmbiţează “realizările” în toată presa cu care au reuşit să se căpătuiască între timp. Dar, în timp ce ei îşi laudă reuşitele, experţii în economie ai principalilor lor concurenţi electorali consideră că programul de guvernare al PCRM a fost un eşec, comuniştilor reuşindu-le doar nişte ameliorări de ochii lumii.
În această ordine de idei Publicația independentă Jurnal de Chișinău a realizat un sondaj cu specialiștii din domeniul economiei.

Alexandru Oleinic, economist, deputat, Alianţa Moldova Noastră este de părere că din 2005 încoace, au fost închise 160 de mii de locuri de muncă.
“Ne putem face o opinie despre situaţia economiei naţionale, analizând cifrele de import şi export. În ultimii ani, importul a crescut de peste trei ori faţă de export. (Conform datelor oficiale ale Biroului Naional de Statistică, în anul 2008 exporturile au totalizat 1597,3 milioane dolari, iar importurile – 4898,9 milioane – n.r.)
În al doilea rând, cele 300 de mii de locuri de muncă promise de comunişti că vor fi deschise pe parcursul ultimilor patru ani s-au transformat în închiderea, din 2005 încoace, a 160 de mii de locuri de muncă în economia naţională.
Cifrele oficiale difuzate în ultimele zile, de 1 miliard 600 de milioane de dolari, remitenţe ale cetăţenilor noştri care lucrează peste hotare, care, după toate estimările, ajung de fapt la 4 miliarde, reprezintă un indice concret că astăzi economia naţională s-a transformat într-o piaţă de consum.
Noi astăzi nu avem nicio ramură a economiei care ar putea să se bucure de o piaţă garantată de export. Nu avem nici măcar un produs naţional care s-ar exporta cu succes. Acestea sunt “reuşitele” de opt ani de zile ale guvernării comuniste, care au distrus economia naţională şi au adus poporul la sărăcie.

Veaceslav Negruţa, economist, membru al Partidului Liberal Democrat a declarat că sute de milioane au fost risipite iraţional
În 2000, raportul dintre pensia medie din RM şi cea din România era de 1:1,4, în prezent este de 1:2,6. Comparativ cu Ucraina, era de 1:1,2, acum e de 1:2,1. Comparativ cu Rusia, era de 1:1,5, acum e de 1:2,8. În realitate, dacă acum opt ani pensiile în RM erau cu 20-40 la sută mai mici, astăzi ele sunt de două-trei ori mai mici faţă de cele din ţările vecine. Să nu uităm de capacitatea de cumpărare a leului, care a scăzut în aceşti ani de câteva ori. Astăzi, cu 100 de lei nu poţi cumpăra ceea ce cumpărai cu 30 în 2001. Este doar una din probele ce atestă caracterul demagogic al propagandei comuniste despre edificarea unei economii performante, orientată social.
Moldova a ratat mai multe şanse în această perioadă. Banca mondială finanţa proiectele din Moldova în perioada 1993-2000 anual în valoare de 64 milioane dolari, în perioada 2001-2008 această sumă abia dacă ajunge la 34 milioane dolari. Şi nu uitaţi de valoarea dolarului în anii ’90 comparativ cu cea de azi. Izolarea pe plan politic, economic, comercial ne-a redus din capacităţile de a exporta şi a transformat economia în una de consum. Şi asta pentru că nu s-a reuşit „convertirea” remitenţelor de peste hotare în investiţii, în afaceri, producere de bunuri şi servicii.

Vadim Cojocaru, dr. în economie, profesor ASEM, membru al Partidului Liberal: „Economia se află în criză sistemică”
Economia republicii se află într-o profundă criză sistemică, ce angajează prăbuşirea tuturor sectoarelor şi domeniilor economice. Problemele principale cu care se confruntă la ora actuală economia sunt următoarele:
- consumul final se datorează preponderent creşterii consumului gospodăriilor casnice, în special graţie remitenţelor din munca cetăţenilor moldoveni de peste hotare; volumul lor a constituit în 2007 1218,23 mil. dolari SUA;
- povara fiscală şi repartizarea ei inechitabilă între diferitele categorii de contribuabili. Presiunea fiscală a constituit în 2007 34,4% faţă de 31,2% în anul 2005 şi 24,7% în anul 2000;
- dezechilibrul comerţului exterior. Ritmul de creştere a importurilor a depăşit substanţial pe cel al exporturilor. Deficitul balanţei comerciale a crescut cu 43,0% faţă de anul 2006. Astfel, în 2007, volumul exporturilor a crescut cu 27,6%, în timp ce importul a crescut cu 37,0% faţă de anul precedent;
- insuficienţa investiţiilor. Volumul insuficient al investiţiilor reprezintă una din cele mai acute probleme. Situaţia investiţională din agricultură este cea mai gravă. Ponderea investiţiilor în capitalul fix din agricultură a constituit în 2007 doar 4,8% din totalul investiţiilor în capitalul fix, pe când ponderea agriculturii în valoarea adăugată a fost de 24,7%. Populaţia nu participă la procesul investiţional, deoarece nu dispune de venituri reale. Nivelul redus al veniturilor curente determină gospodăriile casnice să-şi folosească economiile acumulate pentru necesităţile consumului;
- piaţa muncii. Principalele probleme legate de situaţia de pe piaţa muncii din Republica Moldova sunt următoarele: reducerea nivelului de ocupare, calitatea joasă a ocupării, munca la negru în economia subterană, în special în mediul rural. Ponderea ocupării informale în totalul populaţiei ocupate a constituit 33,6%. În mediul rural ocuparea informală s-a cifrat la nivelul de 45,8%;
- alte probleme majore: creşterea şomajului în rândul tinerilor, intensificarea migraţiei internaţionale de muncă, degradarea capitalului uman, compromiterea sistemului de protecţie socială.
POLITIK

Alexandru Oleinic: Încă o afacere dubioasă la apusul guvernării comuniste

2009-02-07T13:25:00.004+02:00

Alexandru Oleinic, deputat în Parlament din partea fracţiunii AMN, vorbeşte despre săvârşirea altei fraude a Partidului Comunist din R. Moldova (PCRM).
Potrivit deputatului Oleinic, la 26 decembrie 2008 a fost încheiat un contract de locaţiune cu nr. 23 de către Ministerul Culturii şi Turismului, pe de o parte şi de către S.R.L “Maxlegant” pe de altă parte.
Conform acestui contract s-a transmis în locaţiune pe o perioadă de 49 de ani bunurile imobiliare, clădirile istorice ce reprezintă monumente de cultură de o importanţă naţională. Aceste monumente sunt amplasate în centru oraşului Chişinău pe străzile Bucureşti 62 şi V. Pârcălab 37 şi terenul aferent cu suprafaţă de 0,342 ha, fosta clădire „Obşcestvo Znania”.
Fapt dubios, contractul este bazat pe prevederile Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţie a activelor neutilizate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008, dar în acelaşi timp au fost ignorate toate prevederile acestui regulament.
Afară de aceasta, după reconstrucţie o parte al acestor bunuri (în contract nu e stabilit) vor deveni proprietatea S.R.L “Maxlegant”.
Drept exemplu poate servi art. 12, Hotărârea Guvernului nr. 483, publicat în Monitorul oficial, nr. 69-71/460 este stipulat că termenul de dare în locaţie nu poate depăşi un an.
În art. 13 a aceleiaşi Hotărâri se spune: selectarea locatarilor se efectuează prin licitaţii “cu strigare”. Modul de selectare a locatarului se stabileşte de către autoritatea abilitată şi se indică în acordul de dare în locaţiune.
Din cele menţionate mai sus este evident că Ministerul Culturii şi Turismului nu a respectat ceea ce este stipulat în aceste articole.
Mai mult ca atât, vreau să menţionez şi art. 23 în care se spune clar “autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor în locaţie prin negocieri directe atunci când închirierea nu a fost solicitată la licitaţie.” Evident că aceste prevederi nu au fost respectate de către Ministerul Culturii şi Turismului, mai mult ca atât acest obiect este un monument de arhitectură istorică, în contract nu există nici o obligaţie pentru locatar cu privire la păstrarea stilului arhitectural.
În concluzie, toate aceste încălcări au fost efectuate cu acordul Guvernului R. Moldova, deoarece conform regulamentului ministerul era în drept să încheie contractul de locaţiune cu solicitantul selectat de comisia de licitaţie doar după primirea acordului respectiv al autorităţii abilitate.
În urma acestor fraude este evident faptul că acestea sunt ultimele convulsii ale guvernului pentru a mai stoarce ceva bani pentru alegerile parlamentare. S-a mai vândut un contract.
politik.md

Брат 3 - Super Killer in Moldova.

2009-01-19T10:27:00.001+02:00

Dosarul cu privire la atentatul la viaţa lui I. Roşca a fost fabricat.

2009-01-17T20:31:00.004+02:00

Dosarul cu privire la atentatul la viaţa vicepreşedintelui Parlamentului, Iurie Roşca, lider al Partidului Popular Creştin-Democrat (PPCD), este „o înscenare prost pregătită”, declară liderul Alianţei Moldova Noastră (AMN), Serafim Urecheanu, şi deputatul AMN, Ion Pleşca, acuzaţi de Procuratura Generală şi Ministerul de Interne că ar fi implicaţi în acest caz. AMN a prezentat jurnaliştilor vineri, 16 ianuarie, imagini video, care ar demonstra că dosarul a fost fabricat.

Serafim Urecheanu şi Ion Pleşca au respins acuzaţiile aduse într-o conferinţă de presă cu o zi înainte precum că ar fi avut contacte telefonice cu killerul angajat pentru omorul lui Iurie Roşca. „Declin orice aberaţii din partea procurorului general Gurbulea şi viceministrului Zubic, care cu atâta sarcasm şi zâmbete pe buze au continuat campania electorală a comuniştilor şi PPCD-iştilor, începută demult”, a declarat Urecheanu. AMN intenţionează să acţioneze în judecată cei doi demnitari.

Imaginile prezentate jurnaliştilor au fost filmate la 25 decembrie de camera de supraveghere dintr-un local de lângă Sângera, unde presupusul asasin ar fi primit o parte din bani şi pistolul. În imagine apar doi tineri, care joacă o partidă de biliard. Potrivit AMN, aceştia sunt colaboratori de poliţie, unul fiind subalternul direct al viceministrului Valentin Zubic. La un moment dat, poliţistul se apropie de un perete.

Potrivit purtătorului de cuvânt al AMN, Victor Osipov, care a comentat imaginile, în acest moment poliţistul a plasat un pacheţel cu droguri, găsit în acel loc de procurori în urma unei percheziţii la 29 decembrie. Tot atunci, în căptuşeala sofalei, unde au stat cei doi, a fost găsit un pachet cu 11 mii de dolari, cu inscripţia „A doua parte Roşca, a se primi după executare”. Imaginile au fost puse la dispoziţia AMN de către patronul localului şi au fost prezentate şi Procuraturii Generale, după conferinţa de presă, a spus Osipov.

Preşedintele AMN susţine că imaginile sunt probe incontestabile şi că dosarul este „o operaţiune mârşavă, murdară” a organelor de drept. „Imposibil ca operaţiunea să nu fi fost coordonată cu comandantul suprem Voronin”, a spus Urecheanu. Potrivit liderului AMN, „ţinta adevărată a acestui dosar sunt alegerile din 2009 şi afectarea imaginii AMN, oponent principal al PCRM şi PPCD”.

AMN cere comunităţii internaţionale să monitorizeze sever situaţia. La conferinţă de presă au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei Cehiei în R. Moldova, Delegaţiei Comisiei Europene şi OSCE. AMN va expedia informaţii tuturor misiunilor diplomatice şi va plasa imaginile pe pagina electronică a partidului.

Serafim Urecheanu şi Ion Pleşca nu au fost citaţi în acest caz de Procuratură.

Cât costă să devii mamă?

2009-01-17T20:26:00.002+02:00

Bani să ai la tine, ca să mulţumeşti moaşei, femeilor care te vor duce la veceu…», «Acum e sărăcie. Pentru spital veţi lăsa după soveste…», «Cât vreţi, atâta plătiţi şi veţi mulţumi cui doriţi, ca nici să nu vă zgârciţi, dar nici ruşine să nu vă fie» — aceste lucruri mi-au fost spuse la diferite maternităţi din R. Moldova, în care naşterea unui copil este garantată de stat ca procedură gratuită. Cât costă, totuşi, naşterea unui copil? Preţul variază. Uneori costă chiar viaţa pruncului însuşi.

Etapa I. Estorcarea femeilor însărcinate
Confom unor studii realizate de Transparency International, circa 70% din populaţie dă mită medicilor. Iar cele mai mari sume neoficiale sunt plătite în maternităţi. De ce plătesc viitoarele mămici doctorilor?
«Când am mers prima dată la doctor, a strigat la mine, m-am simţit înjosită», explică Ludmila, o tânără la prima sarcină. A evitat medicul de sector, nu mai avea încredere în el, şi a mers la o altă clinică. Acolo nu mai era în drept să ceară tratamente gratis, aşa că pentru o atitudine binevoitoare a trebuit să plătească. «Cel de-al doilea medic tot era nemulţumit, parcă căuta nod în papură. Din momentul în care am plătit, s-a purtat frumos cu mine. De fiecare dată lăsam câte 50 de lei, uneori 100. Mergeam de două ori pe lună la medic şi de fiecare dată lăsam bani», spune Ludmila. Din cauza unor obligaţii legale ce ţin de evidenţa gravidelor, cei de la clinica de sector au pus-o să semneze un act prin care îşi asuma responsabilitatea să se prezinte la vizitele lunare la clinica de sector. Ca să evite hărţuielile, a trebuit să plătească şi acolo.
Cu toate acestea, tânăra mămică spune că pe parcursul celor nouă luni de sarcină nu a beneficiat de atenţia medicilor în măsura în care ar fi avut nevoie. » Nici tensiunea nu mi-o măsurau, nu-mi spuneau nimic, doar scriau în cartelă şi în registrele lor. Eu, fiind la prima sarcină, vroiam să ştiu totul despre sănătatea mea şi a viitorului copil. Despre mişcările copilului mi-au spus abia în luna a 8-a, iar când am avut probleme de sănătate, mi-au prescris nişte medicamente dintre cele mai ieftine», continuă Ludmila.
Deşi poliţa de asigurare prevede şi unele proceduri medicale pe gratis, inclusiv examenul ultrasonografic (USG), Ludmila spune că sistemul te obligă să plăteşti şi pentru asta. «La policlinica de sector nu au acest aparat. Ţi se dă un talon şi cu acesta mergi la o clinică din apropiere. Când am mers să iau talonul mi s-a spus că taloanele s-au terminat, iar medicii sunt în concediu. Mi-au spus să mai aştept. Eu n-am putut aştepta, am mers la Centrul Mamei şi Copilului şi am făcut acolo testele. Când am revenit la medic cu rezultatele USG, s-a răstit iar la mine, întrebând de ce am mers acolo», se plânge Ludmila de comportamentul medicilor. Ea consideră că poliţa de asigurare nu-i este de prea mare folos unei gravide, căci oricum plăteşte neoficial pentru orice serviciu medical.

Etapa II. Estorcarea la naştere
În ultimele săptămâni, am sunat la mai multe maternităţi din Chişinău şi din centrele raionale, întrebând, în numele unei gravide, în ce mod «se mulţumeşte medicilor după naştere». Iată ce recomandări am primit:

Centrul Mamei şi Copilului, Chişinău, 52-36-03
«Bani să ai la tine. 200—300 lei, ca să mulţumeşti moaşei, câte 20—30 lei femeilor care te vor duce la veceu. Acum e sărăcie, iar când te vor scrie acasă, te vei apropia de fetele de la post şi ele îţi vor explica ce şi cum să faci mai departe».

Maternitatea Donduşeni, 0 (251)2-24-98
«Pentru spital veţi lăsa după soveste. Da asta nu se vorbeşte la telefon. Conform legislaţiei, nu se plăteşte nimic în casă. Veniţi aici, să discutăm pe loc».

Maternitatea Criuleni, 0 (248) 2-28-30
«Cei care au poliţă nu plătesc nimic pentru naştere. Despre mulţumire medicului şi moaşei, nu se discută pe telefon. Cât vreţi, atâta plătiţi şi veţi mulţumi cui doriţi, ca nici să nu vă zgârciţi, dar nici ruşine să nu vă fie. Nu vă neliniştiţi în privinţa asta».

Matenitatea Ungheni, 0 (236) 2-23-04
«Draga mea, astea nu sunt întrebi de pus, mă scuzaţi» (a închis telefonul).
Am revenit mai târziu cu apeluri la aceleaşi maternităţi, cu aceleaşi întrebări. De data aceasta m-am prezentat ca reporter. Răspunsurile au fost diferite de cele adresate unei gravide.

Maternitatea Donduşeni
«Pacienţii le spun un mulţumesc şi atât. Nu mai vine lumea cu torbe ca înainte. Poate cu o ciocolată sau flori, nimic mai mult».

Maternitatea Ungheni
După ce a râs, sora medicală a spus că prima dată aude de mită la maternitate şi, fără alte explicaţii, a închis.

Centrul Mamei şi Copilului, Chişinău
După ce râde cu poftă, sora superioară îmi spune că «fiecare mulţumeşte după posibilitate, nu avem criterii stabilite, care şi cum poate. Uneori pentru un medic este suficient şi un simplu mulţumesc. Nu am auzit să vină careva cu bani. De obicei, vin cu flori, şampanie sau ciocolate».

Maternitatea Criuleni
«Pacienţii vin cu flori, un mare mulţumesc şi urări de sănătate. Care şi cum poate, pentru că este gratis. Asta e tot ce vă pot spune», după care a închis telefonul când am întrebat despre bani.

Viceministrul Sănătăţii, Mircea Buga, are şi o explicaţie la cele descrise mai sus. Mai mult, dânsul a propus şi soluţia pentru a stopa acest fenomen atât de răspândit în instituţiile medicale. «Salariul mic al doctorilor este principala cauză. Iar pentru 2009 este preconizată o mărire de salariu cu 30%. Poate în acest fel va fi oprit acest fenomen coruptibil», crede viceministrul Sănătăţii.

Etapa III. Viaţa răsare şi apune la maternitate
Pe Angela Zavarotnâi am cunoscut-o la spitalul din Bălţi. Cu cearcăne sub ochi şi cu o traumă profundă în suflet, Angela stătea sub perfuzii, încercând să îşi revină după tot ce i s-a întâmplat în spitalul din Donduşeni. Ea ne-a spus că recent a adus pe lume primul său copil, care a murit din neglijenţa medicilor.
«La cinci luni jumătate am mers la aparat (USG) şi au spus că e totul bine. La 38 de săptămâni am rugat să mă trimită iar, dar nu au făcut-o. Au spus că totul decurge normal şi că nu trebuie să-mi fac griji», spune Angela, ştergându-şi lacrimile. Soţul Angelei, care muncea atunci la Moscova, s-a grăbit să lase şantierul şi să vină mai devreme acasă pentru a fi alături de soţie când va naşte. În ziua în care a intrat în travaliu, medicul care trebuia să o asiste a plecat să opereze o altă pacientă. Între timp, moaşa a ascultat-o şi a rostit: «Mătincă baba-i surdă că nu aude, dar ceva este». Angela avea dureri tot mai mari, a început a sângera. Moaşa a decis să o ducă la cabinetul de USG, dar acolo era rând şi a trebuit să aştepte. Totul a fost ca un coşmar. În momentul în care medicul s-a eliberat de la operaţie, s-a constatat că copilul se asfixiase.
Trauma pe care a suportat-o i-a adus multe semne de întrebare. Într-o săptămână, cât a fost ea internată la Donduşeni, trei copii au decedat la naştere, povesteşte Angela. Nici măcar după acea tragedie, spune că nu i s-au acordat îngrijiri adecvate. «Cred că dacă le-aş fi plătit s-ar fi purtat cu mine mai bine şi mi-ar fi acordat atenţie. Aşa, însă, am auzit doar ţipete şi cuvinte înjositoare, iar soţului i-au furat încălţămintea de pe holul spitalului când a venit la mine. S-a dus acasă desculţ», povesteşte Angela printre lacrimi. «După ce a murit copilul, au venit doctorii la mine şi mă rugau să nu mă plâng cuiva şi încercau să mă convingă că, oricum, copilul s-ar fi născut debil», îşi împărtăşeşte Angela necazul.
Până şi la morgă au fost nevoiţi să aştepte trei ore persoana care avea cheile, ca să ia acasă corpul neînsufleţit al fetiţei lor. «A venit o femeie în stare de ebrietate şi ne grăbea să luăm copilul mai repede, că trebuie să plece. Pe fetiţă, după expertiza legală, au cusut-o ca pe o păpuşă din cârpe», povesteşte şi naşa de cununie a Angelei.

Etapa IV. «Da ce, eu îs Dumnezeu?”
Vasile Tornea, medicul care trebuia să asiste naşterea Angelei, a confirmat cele spuse de Angela şi a venit cu următoarele explicaţii. «Da eu ce-s, Dumnezeu? Ce puteam să-i fac dacă avea de patru ori cordonul ombilical în jurul gâtului? Eu eram la operaţie când a început naşterea, iar când am ieşit, copilul era deja mort. Trebuia operată deodată, da eu ce-s, Dumnezeu? Dacă nu era diagnozul deodată, nu am ştiut ce problemă are. I-am făcut ecografia de trei ori şi nimeni nu mi-a spus că are strangulare. Nu are de ce să ne acuze. Noi am chemat-o şi la administraţie. Eu nu i-am cerut bani, nu am suduit-o», se îndreptăţeşte medicul. Vina pentru cele întâmplate acesta o pune pe seama condiţiilor de activitate a medicilor. Lipsa utilajelor necesare şi salariul de 1800 de lei sunt principalele cauze care contribuie la fenomenul mortalităţii în rândul nou-născuţilor, este de părere acesta.
L-am întrebat ce crede despre mita oferită medicilor de către pacienţi şi cum procedează personal când i se oferă bani în semn de mulţumire. «Eu am 35 de ani de muncă, categorie superioară, şi lucrez cu un asemenea salariu, şi soţia tot aşa. Cum să te descurci cu aceşti bani? Asta numai la televizor spun că salariile ajung. Eu trebuie să muncesc nopţi la rând pentru ca să pot supravieţui. Dacă omul îmi mulţumeşte, nu văd nimic rău în asta, nu refuz, şi aşa e peste tot, nu doar la noi se întâmplă», mi-a răspuns doctorul fără a fi deranjat de aceste întrebări.
Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC: «Persoanele care se adresează la noi sunt anonime. Asta înseamnă că nu există cerere în baza căreia să fie pornit un dosar. Iar de cele mai multe ori plângerile apar după ce faptele sunt deja consumate».
Victor Colin, şef direcţie Prevenire şi Analitică în cadrul CCCEC: «De multe ori, la traininguri, medicii spun că nu văd nimic rău în aceste mici atenţii ale pacienţilor. Şi chiar ne întreabă de ce chelnerii pot primi bacşiş pentru serviciile oferite, iar medicii nu au voie».

Potrivit Transparency International, pe parcursul anului trecut medicii au încasat neoficial plăţi în valoare totală de aproximativ 153 milioane de lei, cele mai corupte instituţii medicale fiind considerate spitalele, policlinicile de stat şi serviciul de urgenţă. Totodată, aproximativ 65,5 la sută au dat mită din proprie iniţiativă, iar 34,5 la sută au fost obligaţi sa o facă. Datele aceluiaşi sondaj arată că disponibilitatea populaţiei de a da mită este destul de înaltă — 34% dintre respondenţi au declarat că vor plăti cu siguranţă, iar peste 50% că o vor face în funcţie de situaţie.

Acest articol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Super Killer Rus in Moldova.

2009-01-15T20:38:00.001+02:00

Procurorul General Valeriu Gurbulea susţine că a reuşit să afle mai multe detalii referitor la tentativa de asasinare a vicepreşedintelui Parlamentului Iurie Roşca. În cadrul unei conferinţe de presă pe care au susţinut-o astăzi, Gurbulea şi viceministrul Afacerilor Interne Valentin Zubic au declarat că au reuşit să afle faptul că killerul angajat să-l asasineze pe liderul PPCD Iurie Roşca a vorbit de mai multe ori la telefon cu liderul AMN Serafim Urechean, deputatul AMN Ion Pleşca şi cu fostul ministru al Apărării Valeriu Pasat. Totuşi, susţin oficialii, killerul a renunţat la „comanda primită de la oamenii lui Grigore Karamalac, lucru despre care intenţiona să îi comunice şi victimei sale prin intermediul unei scrisori.

Ultima şedinţă de lucru a legislaturii a XVI:

2009-01-13T18:29:00.003+02:00

Politik.md

Cât vom plăti pentru frigul din case?

2009-01-13T18:28:00.000+02:00

În apartamentele chişinăuienilor căldura a scăzut sub 13 grade.

În 30% din apartamentele chişinăuienilor temperatura aerului este mai joasă de 13 grade. Cu toate acestea, Ion Mărgineanu, şeful ÎM „Infocom”, a declarat că se va face recalcularea facturilor la agentul termic doar dacă locatarii vor depune o cerere la gestionarul fondului locativ.

Natalia Hadârcă „Conform unei hotărâri a guvernului, suntem obligaţi să recalculăm tariful pentru agentul termic, dacă temperatura este mai joasă de 18 grade. Însă pentru aceasta locatarii trebuie să depună o cerere la gestionarul fondului locativ. Reprezentanţi ai întreprinderii municipale şi ai furnizorului de căldură se vor deplasa la faţa locului ca să verifice dacă într-adevăr în apartamentul respectiv este temperatura indicată în cerere. Abia după aceasta factura consumatorului va fi recalculată. Ceilalţi locatari vor achita în funcţie de datele de pe contorul blocului”, a declarat, ieri, în timpul şedinţei operative de la primăria mun. Chişinău, Ion Mărgineanu. Funcţionarul a menţionat că aceeaşi metodă a fost folosită şi în luna decembrie, când, timp de câteva zile, CET 2 a scăzut temperatura agentului termic sub 60 de grade, pe motiv că SA „Moldova-Gaz” ar fi redus livrările de gaze naturale cu 30 la sută din volumul necesar pentru asigurarea parametrilor termici stabiliţi. Însă atunci niciun locatar nu a depus cerere pentru a-i fi recalculat tariful. N-a făcut-o nu pentru că i-ar fi fost cald, ci pentru că nu a avut timp de pierdut la cozile formate la gestionarii fondului locativ, unde se depun şi cererile pentru compensarea căldurii. Iar după aceasta - să aştepte acasă specialiştii care urmează să verifice temperatura din apartament. Dacă ar fi făcut acest lucru, consumatorul ar fi achitat cu 30% mai puţin.

Viceprimarul Vlad Coteţ a anunţat că CET 1 şi CET 2 mai au o rezervă de păcură pentru 8-10 zile şi că, în prezent, temperatura medie a agentului termic tur este de 60 de grade, iar retur - de circa 43. „Cu asemenea parametri, temperatura în apartamente a coborât sub 13-15 grade, mai ales că afară se înregistrează -10 grade”, a menţionat viceprimarul.
În ceea ce priveşte achitarea compensaţiilor pentru căldură, până în prezent, la întreprinderile municipale au fost acumulate 6.313 dosare, „Infocom” reuşind să facă recalculările pentru 1.804 apartamente.

16 localităţi din Moldova rămân în continuare fără gaze.

2009-01-13T18:27:00.001+02:00

Luni dimineaţa, 12 decembrie, 16 localităţi din raioanele Ştefan Vodă, Căuşeni, Anenii Noi şi Dubăsari rămâneau în continuare fără gaze naturale. În satele Antoneşti şi Carahasani din Ştefan Vodă livrările au fost sistate la 11 ianuarie.

Stoparea livrărilor de gaze către Moldova, la 6 ianuarie, s-a produs în contextul disputei dintre Rusia şi Ucraina legate de gazele livrate ţărilor europene, prin conducta care tranzitează teritoriul ucrainean.

La 11 ianuarie în şedinţa Comisiei Naţionale pentru Situaţii Excepţionale, prim-viceprim-ministrul moldovean Igor Dodon anunţa că starea lucrurilor vizând aprovizionarea consumatorilor moldoveni cu gaze naturale este stabilă, livrarea în ultimele ore de către Ucraina a unei cantităţi de gaze prin gazoductul de la Alexeevca oferă posibilitatea ridicării presiunii în branşamentul care alimentează cu gaze raionul Ungheni, unde situaţia era mai dificilă.

Igor Dodon a menţionat că, datorită regimului de economie a gazelor stabilit pentru întreprinderile industriale şi trecerea la consumul de păcură al CET-urilor, cantitatea de gaze existentă ar putea asigura consumul normal pentru încă 24 de ore.

Evenimentele externe anului 2008 în foto:

2009-01-13T18:24:00.004+02:00

Politik.md

G. Bush

2009-01-13T18:00:00.001+02:00

Politik.md

AMN 2008 - 2009

2009-01-13T17:58:00.001+02:00

Politik.md

PCRM 2008 - 2009

2009-01-13T17:57:00.003+02:00

Politik.md

PDM 2008 - 2009

2009-01-13T17:56:00.002+02:00

Politik.md

PL 2008 - 2009

2009-01-13T17:55:00.001+02:00

Politik.md

PLDM 2008 - 2009

2009-01-13T17:50:00.003+02:00

Politik.md

În 2009 sute de mii de cetăţeni ar putea rămâne fără servicii mediale.

2009-01-13T17:47:00.003+02:00

Preşedinţii raioanelor Soroca, Cahul şi Ialoveni, membri al Partidului Politic Alianţa „Moldova Noastră” susţin că în 2009, locuitorii acestor raioane, care deţin asigurării obligatorii ar putea rămâne fără servicii medicale.
La conferinţa de presă susţinută luni la INFOTAG, preşedintele raionului Soroca Mircea Martiniuc a spus că, potrivit legislaţiei, contractele dintre spitalele raionale şi Compania naţională de asigurări în medicină trebuiau încheiate până la 1 decembrie 2008.
„Până acum şapte raioane unde preşedinţii sunt membri al Partidului AMN nu au încheiat asemenea contracte. Motivul ar fi că medicul şef al spitalului raional nu trebuie să fie numit de consiliul raional, ci prin concurs. Totuşi, legislaţia spune clar că anume consiliul raional, care este proprietar a imobilelor respective numeşte directorul spitalului. Este clar, că Ministerul Sănătăţii încearcă astfel să numească în funcţie persoane care îndeplinesc interesul partidului de guvernământ”, a spus Martiniuc.
Primarul raionului Cahul, Gheorghe Vasilachi, a spus că cu asemenea probleme se confruntă mai toate raioanele unde primarii nu fac parte din partidul de guvernământ.
„Raioanele Cahul, Cantemir, unde primarii fac parte din alte partide de opoziţie, de asemenea, se confruntă cu astfel de probleme. Este clar că guvernarea încearcă astfel să lase populaţia din raioane fără servicii medicale, pentru ca astfel să demonstreze incompetenţa primarilor de opoziţie”, a spus Vasilachi.
Primarii AMN mai spun că deja au acţionat în judecată Compania naţională de asigurări în medicină şi că îşi vor obţine dreptatea anume pe această cale.

Politik.md

De la începutul anului în Transnistria au decedat cu 2,4 mii mai multe persoane decât s-au născut.

2009-01-13T17:34:00.006+02:00

În ianuarie-noiembrie în Transnistria au decedat 7,236 persoane (inclusiv 43 de copii cu vârsta până la un an) – cu 2,397 persoane mai mult decât s-au născut. În acelaşi timp, rata natalităţii s-a redus cu 22,1% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2007.
Majoritatea nou-născuţilor sânt în oraş – 3,8 mii copii (+11,2%). Scăderea natalităţii la sat constituie 1083 nou-născuţi – cu 3,8% mai puţin în comparaţie cu anul trecut.
Majoritatea deceselor din regiune, 2,29 mii cazuri, survine în urma cardiopatiei ischemice, 1.125 persoane au decedat în urma neoplasmelor, 924 – din cauza afecţiunilor sistemului nervos, iar 482 – din cauza bolilor sistemului gastrointestinal.
Pe parcursul anului numărul căsătoriilor a scăzut cu 17,9%, ajungând la 3.506 căsătorii. Numărul divorţurilor a scăzut cu 6,8% şi a constituit 2.045 cazuri.
În 1989 pe malul stâng al Nistrului locuiau 750 mii persoane. Conform recensământului autoproclamatei RMN din 2004, în regiune locuiau 555,5 persoane. Potrivit datelor ministerului economiei, la începutul anului 2008 numărul locuitorilor constituia 533,5 mii.

Politik.md

No Coment

2008-11-28T21:52:00.001+02:00

Alexandru Oleinic : Guvernarea comunistă neagă efectele crizei mondiale doar în scopuri electorale.

2008-11-28T12:31:00.001+02:00

În cadrul „Orei Guvernului” Deputatul AMN Alexandru Oleinic a interpelat Guvernul despre măsurile planificate şi întreprinse întru evitarea impactului crizei mondiale asupra economiei naţionale şi a sistemului financiar, susţinând că indiferenţa Guvernului faţă de problema crizei va lovi dur în sectorul real şi financiar al economiei naţionale.
Cred că este timpul să înţelegem că situaţia Republicii Moldova este diferită de cea a ţărilor din Vest, în ceea ce priveşte criza economică globală: în Vest, criza de lichiditate care a apărut în sistemul financiar tot mai mult riscă să afecteze grav întreprinderile din sectorul real al economiei. La noi însă situaţia e inversă - criza care deja se întâmplă în sectorul real al economiei – poate aduce la o criză în sectorul financiar.
În condiţiile în care toate ţările vorbesc despre cum îi afectează criza, dar – şi mai important – despre cum ei luptă cu premisele şi eventualele consecinţe, elaborând şi implementând măsuri de urgenţă, Guvernul Republicii Moldova, asigură toată lumea că criza nu ne va afecta, dar şi mai ridicol - precum că Moldova poate chiar beneficia de pe urma crizei. Astfel autorităţile moldovene încearcă să creeze iluzia unui paradis financiar pe fundalul crizei mondiale, dorind să convingă societatea, în prag de alegeri, că economia moldovenească nu va fi afectată.
Majoritatea ţărilor întreprind măsuri de protejare nu doar a sistemului financiar, ci şi a sectorului real al economiei, prin relaxarea politicii monetare şi prin influxuri financiare, apelând la suportul organismelor financiare internaţionale. Cel mai recent şi mai apropiat exemplu este Ucraina, care a negociat urgent cu FMI un credit de 16.4 miliarde dolari, pentru a stimula economia în condiţiile crizei economice globale.
Stabilitatea aparentă a sistemului financiar-bancar este asigurată exclusiv din contul stopării practic totale a creditării. Agenţii economici din sectorul non-financiar deja suportă consecinţele crizei, deoarece băncile nu-i creditează ; bugetul le reţine plăţile, iar ei – la rândul lor – nu se pot achita cu partenerii lor şi chiar cu băncile. Iar politicile macroeconomice întreprinse de Guvern în ultimii ani au dus la erodarea capacităţii economiei noastre de a produce bunuri şi servicii, dar şi mai important – de a produce locuri de muncă şi bunăstare pentru cetăţenii noştri.

Lisnevschi Ian - News Politic & L.I.: PR-ul negru: ce este de fapt?

2008-11-27T12:44:00.000+02:00

Amintim: ideea pentru care pledăm rezidă în faptul ca oamenii să sesizeze mecanismele secrete de manipulare şi să li se opună!
Alegerile politice în vremurile noastre s-au transformat într-o luptă distructivă, în care anumite limite par nepotrivite. Este practic imposibil a trasa o limită clară între tehnologiile electorale „curate” şi cele „murdare”. Putem delimita doar extremele.
Pe de o parte – respectarea strictă a prevederilor legii, publicitatea fără exagerări şi reticenţe, discuţiile între concurenţi privind căile de soluţionare a problemelor alegătorilor. Pe de altă parte – ignorarea totală a legislaţiei, utilizarea falsurilor, a diverselor metode şi modalităţi de discreditare a concurenţilor, difuzarea unor neadevăruri vădite. Cel mai frecvent tehnologiile electorale „murdare” nu le aplică un candidat sau un partid separat, ci toate structurile implicate în procesul de asigurare şi organizare a alegerilor, inclusiv grupurile financiar-industriale, structurile de forţă şi organele de drept.
În opinia unor consultanţi politici, între două extreme se află un teren extins al aşa-ziselor tehnologii electorale cenuşii. Pe acest teren se şi desfăşoară astăzi majoritatea alegerilor.
Pentru a limpezi situaţia în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor „murdare”, pentru început, vom descifra noţiunea de PR „negru”, cum se denaturează informaţia care ni se difuzează zi de zi şi de ce se întâmplă acest lucru.
PR-UL NEGRU ŞI FORMELE DE DENATURARE A INFORMAŢIEI
PR-ul negru – utilizarea „tehnologiilor negre” (minciuni, falsificări) pentru denigrarea, distrugerea partidului sau a grupului concurent, difuzarea în numele acestora a unor declaraţii umilitoare sau periculoase din punct de vedere economic etc. Uneori este suficient să se limiteze la publicarea unor informaţii compromiţătoare.
De fapt, mecanismele „murdare” nu se limitează la PR-ul „negru”. Şi nu întotdeauna tot ceea ce noi numim drept PR „negru” corespunde acestei denumiri ca atare.
Există şi alte tipuri de PR.
PR-ul cenuşiu – publicitate (pozitivă sau negativă), care nu-şi divulgă sursele. Acesta este o varietate a PR-ului negru indirect care nu conţine minciuni directe orientate spre a influenţa subconştientul. Bunăoară, când într-un articol despre un caz de asasinat se menţionează în mod aparte că acesta ar fi avut loc în apropierea oficiului unei organizaţii sau în localitatea de baştină a unei personalităţi cunoscute…
PR-ul alb – această îmbinare de cuvinte a apărut pentru a defini noţiunea opusă PR-ului negru, altfel zis – o publicitate deschisă în numele propriu.
PR-ul galben – utilizarea cu scopul atragerii atenţiei elementelor injurioase (cuvintelor tabu în denumiri, imagini, acţiuni publice, declaraţii rasiste, xenofobe etc.).
PR-ul brun – ceva de genul propagandei fasciste şi neofasciste.
PR-ul verde – un PR de responsabilitate socială.
PR-ul Self – „descrierea” propriei persoane, de regulă, în formă anonimă.
PR-ul viral – noţiunea „virus” în cazul dat înseamnă răspândire autonomă. Se întemeiază pe necesitatea oamenilor de a împărtăşi o informaţie utilă prietenilor şi persoanelor apropiate.
Tactica PR-ului negru.
1. „Atacul frontal” – atacul deschis asupra oponentului prin intermediul mass-media. De regulă, atacul asupra concurentului îl începe o „dublură” , aşa-zisa „clonă” (amintim, despre „clonele” politice am vorbit deja), care începe să scoată la lumină informaţii compromiţătoare sau chiar să se judece cu oponentul. În urma atacului „clonei”, pe arenă apare însuşi „patronul clonei”, care îi acuză pe ambii oponenţi (în cazul în care oponentul a fost provocat la acţiuni şi acesta a intrat într-o confruntare murdară) de aplicarea tehnologiilor murdare şi duce demascarea la bun sfârşit. În cazul dat, succesul depinde de următorii factori:
a) Procesul în cauză are sens să fie demarat cu câteva zile înainte de alegeri, în caz contrar rezultatele vor fi date uitării sau atacul va fi respins;
b) Pentru reflectarea posibilelor contraatacuri din partea oponentului, trebuie să aveţi în rezervă mai multe acţiuni de răspuns – cel puţin trei variante de evoluţie a evenimentelor, iar în cazul unui atac de răspuns inevitabil s-ar putea recurge la „vaccinarea” opiniei publice;
c) În cazul în care există posibilitatea de a-l demasca pe oponent cu ajutorul altora, aceasta ar fi varianta preferată. „Forţele” care se află în spatele celor ce se întâmplă se află la o distanţă maximă de „reglările de conturi politice murdare”, oferind posibilitatea unor asemenea acţiuni organelor de presă independente, „publicului larg” sau „dublurii”.
2. „Atacul de gherilă”. Spre deosebire de cel frontal (direct), legătura dintre emiterea informaţiei compromiţătoare şi autorul adevărat nu trebuie să fie clară. Oamenii pot să suspecteze şi să răspândească zvonuri la nesfârşit, însă nici ei, nici oponenţii, nici comisia electorală nu vor putea dovedi nimic.
Pentru aceasta, trebuie doar găsite nişte vechi cunoştinţe de-ale oponentului şi să afle cu cine acesta s-a certat, cu cine nu se are de bine... Şi nu rămâne decât să fie utilizată cu pricepere această informaţie.
3. Printre formele intermediare de luptă pot fi numite atacul inspirat al organelor de drept asupra oponentului: percheziţia, intentarea proceselor penale, aresturile – tot ceea ce l-ar putea compromite pe oponent.
4. Printre acţiunile din categoria PR-ului negru fac parte iniţierea unor atacuri asupra membrilor propriului staff sau răpirea acestora cu scopul de a trezi compătimirea alegătorilor.
Către începutul campaniei, acţiunile oponenţilor pot căpăta un caracter tot mai feroce. Printre cele mai cunoscute „tehnologii murdare” se numără infiltrarea în staff-ul oponentului a propriilor persoane de încredere, aprovizionarea concurenţilor cu informaţii false, transferul unei sume de bani concurentului din partea unei organizaţii care nu are dreptul să o facă sau din partea unor persoane fizice cu un trecut dubios (cu deschiderea ulterioară a unor anchete penale).
Din categoria tehnologiilor negre-cenuşii se înscriu, de asemenea, formal, următoarele proceduri legale: înregistrarea clonelor, a dublurilor. Forţele aflate la putere adeseori recurg la asemenea metode, cum ar fi: refuzul înregistrării sau anularea acesteia pe motivul „perfectării incorecte a datelor despre bunuri, venituri etc.”, pentru „demararea prematură a campaniei de agitaţie”, pentru „abuz de putere”.
Pe parcursul campaniei electorale, tehnologiile murdare se pot schimba, fără însă a deveni curate. Loviturile se pot da prin intermediul mass-media – de regulă, proprii, dar, uneori, şi prin intermediul celor din umbră sau străine, dar „bine alimentate”. În cazul dat, sarcina constă nu numai în a-i atribui oponentului averi imense sau legături criminale, principalul e distrugerea imaginii sale pozitive.
Pentru a-i induce în eroare pe adepţii oponenţilor, lor li se pot da nişte telefoane din partea membrilor unei echipe selectate special în acest scop, care ca şi cum ar face agitaţie în favoarea oponentului, dar o face foarte grosolan, ceea ce provoacă efectul invers. Aceeaşi echipă de „killeri de telefon” ar putea dezorienta activitatea staff-ului oponentului, ocupând ore în şir linia telefonică a acestuia, adresând nişte întrebări stupide, chipurile, din partea unor adepţi ai partidului respectiv sau ai liderului acestuia.
FORMELE DE DENATURARE A INFORMAŢIEI
Există diverse modalităţi de manipulare a informaţiei. Printre principalele modalităţi de acest fel am putea evidenţia şase, aplicate în calitate de tehnologii murdare ale PR-ului negru:
Trecerea sub tăcere – simpla tăinuire a informaţiei de beneficiarul acesteia.
Selectarea – permiterea doar a informaţiilor convenabile.
Trişarea – evidenţierea conştientă doar a unor aspecte convenabile ale fenomenului.
Denaturarea – subestimarea, exagerarea, disproporţionarea.
Inversarea – are loc substituirea „albului cu negrul”.
Modelarea – se inventează nişte date false, care nu există în realitate.
Metodele se combină în permanenţă! Precum afirma Jean Rostand: „Minciuna poate părea mai puţin falsă decât un adevăr bine ales”...
Cele mai revoltătoare încălcări încep în ziua alegerilor. E vorba de mituirea alegătorilor, compromiterea oponentului, falsificarea buletinelor de vot, substituirea proceselor-verbale, diverse maşinaţii cu urnele de vot suplimentare, introducerea în buletinele concurenţilor a unor însemnări suplimentare, cu scopul anulării acestora, ultima invenţie fiind „celularul cu cameră foto, care confirmă votarea” şi multe altele. „Scopul scuză mijloacele” – aceasta este o temă pentru o discuţie aparte.
Noi trăim într-o lume a PR-ului negru. Acesta e prezent peste tot – la tv, în ziare, pe stradă. Toată viaţa noastră e un PR continuu, a cărui văl negru ar putea să întunece lumea în cele mai luminoase momente ale sale. Tocmai de aceea ne este frică să privim lumea reală cu ochii deschişi. E ceva asemănător cu filmul „Matrix”!
Nouă ni se spune pe cine să alegem şi noi credem că am decis acest lucru de sine stătător.
Ni se spune că merităm să trăim într-o ţară democrată – şi noi luptăm cu fermitate pentru democraţie, deşi mai bine de jumătate din populaţia Moldovei habar nu are ce e aceea democraţie.
Ni se spune că noi trăim în conformitate cu legislaţia, deşi majoritatea populaţiei Moldovei nu a văzut niciodată Constituţia. Totodată, nici un act legislativ sau subordonat legii, care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică.
Ni se spune că suntem liberi şi noi ne temem să credem că nu e aşa!

Întrebările:
Care partid, în opinia Dvs., utilizează mai frecvent PR-ul negru în campania sa electorală?
Care dintre cazurile de aplicare a PR-ului negru în campaniile electorale au fost mai eficiente?
Care dintre cazurile de aplicare a PR-ului negru în campaniile electorale au suferit eşec şi de ce?
În finalul fiecărui articol, cititorilor li se va adresa o întrebare, răspunsul la toate întrebările fiind publicate în ziua în care se va da startul campaniei electorale
În numărul următor citiţi despre influenţa psihologică a reclamei politice!
Opiniile, întrebările şi răspunsurile dvs. le puteţi expedia pe e-mailul: news.politic@gmail.com
Lisnevschi Ian

Free Hugs

2008-11-23T18:56:00.003+02:00

Campania “Free Hugs” a fost iniţiata, in 2004, de australianul Juan Mann, care le oferea necunoscuţilor de pe strada îmbrăţişări gratuite, pentru a le înveseli ziua. Cercetătorii americani au ajuns la concluzia ca atunci când îmbrăţişează, corpul uman eliberează o substanţa numita oxitocina, care influenţează felul in care socializam si creste încrederea de sine si in cei din jur, dar diminuează si frica.

Comuniştii refuză eliberarea actelor de identitate pe gratis tinerilor şi copiilor.

2008-11-20T15:34:00.001+02:00

Şi în cadrul şedinţei de astăzi a Parlamentului Republicii Moldovei fracţiunea PCRM a refuzat adoptarea includerii în ordinea de zi a iniţiativei legislative a deputatului AMN Alexandru Oleinic privind modificarea unor acte legislative (Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi Legea privind drepturile copilului).
Prin iniţiativa depusă încă în aprilie 2007, care se înscrie perfect în contextul măsurile preconizate Anului Tineretului, deputatul Alexandru Oleinic a propus ca tinerilor şi copiilor buletinele de identitate şi paşapoartele să fie eliberate gratis.
Votul „contra” examinării proiectului dat este dovada nerespectării prevederilor Constituţiei Republicii Moldova potrivit cărora „copii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor (art.50 alineatul (2)).”
Este dovada lipsei de responsabilitate faţă de tânăra generaţie în condiţiile în care Republica Moldova continuă să înregistreze o rată înaltă a sărăciei, 50 de procente din copii trăiesc în sărăcie, circa 50 de mii de copii din RM locuiesc cu un părinte, iar 25 de mii – fără ambii,din cauza lipsei de locuri de muncă circa 17 procente de tineri sunt în şomaj, iar 90 de procente din tinerii absolvenţi nu au un loc de - iar eliberarea buletinului de identitate şi a paşaportului se efectuează contra plată, tinerii fiind obligaţi să achite costuri destul de mari.
Declarând anul 2008 „Anul Tineretului” guvernarea comunistă refuză să-şi onoreze obligaţiunile constituţionale - de a garanta facilitarea îndeplinirii obligaţiunilor ce îi revin familiei prin măsuri economice şi de stabilire a unui regim special de asistenţă la realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor.

Iniţiativa a deputaţilor AMN: A. Oleinic şi V. Cosarciuc v-a pune capăt discriminării lucrătorilor din sfera educaţiei faţă de alte categorii!

2008-11-18T09:32:00.002+02:00

Prin iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, depusă în Parlamentul RM la 6 noiembrie 2008, deputaţii AMN propun ca pensiile lucrătorilor din sfera educaţiei să fie calculate în cuantum de 75% din venitul mediu lunar realizat pentru ultimele 60 de luni de activitate.
În Republica Moldova, pensia medie este cea mai mică în Europa de Sud-Est şi CSI şi constituie circa 660 lei. Asemenea pensii primesc majoritatea pensionarilor care au lucrat în învăţământ, medicină, agricultură, industrie etc.
Astăzi 15,6% dintre profesorii din învăţământul preuniversitar sunt pensionari. Tinerii profesori reprezintă doar 8% din numărul total, dar şi aceştia se angajează doar pentru indemnizaţiile de 30 mii lei, oferite tinerelor cadre din mediul rural, şi pleacă după primul an de muncă speriaţi de salariile foarte mici. Peste 3 mii de locuri rămân vacante în şcoli şi licee. Un profesor cu studii superioare este remunerat pentru o normă cu 785 lei pe lună. 57% din profesori sunt nevoiţi să lucreze cu normă majorată (1,5-1,75) pentru a supravieţui.
Finanţarea sistemului de pensionare în educaţiei nu se implementează ca o politică de stat îndreptată spre îmbunătăţirea serviciilor de educaţie pentru cetăţeni, ci mai degrabă pentru a menţine sub control pasiv cea mai largă categorie de pensionari şi angajaţi bugetari ai ţării. Acestea primesc în continuare cele mai mici pensii şi salarii pe ţară, sub nivelul minimului de existenţă pe economie. În Republica Moldova se aplică metode discriminatorii de calculare a pensiilor în urma cărora decalajul dintre pensia oamenilor de rând şi a funcţionarilor şi demnitarilor fiind considerabil.
Dacă mărimea medie a pensiei lucrătorilor din educaţie constituie 457,7 lei, atunci, pensia şefului statului este de cea 7500 lei, a procurorilor - 4452 lei, a deputaţilor - 4300 lei.
Pe când funcţionarii publici primesc pensii de 75% din propriul salariu, angajaţii din educaţie nici 40% din salariul mediu pe ţară, bani care nu ajung nicicum unei persoane pentru cheltuielile elementare de consum.
Adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat va stabili cadrul legal pentru calcularea pensiilor lucrătorilor din educaţie similară cu cea a funcţionarilor publici şi va asigura echitatea socială pentru profesorii care au educat generaţii întregi pe parcursul celor 30-40 ani de activitate.

Prin privatizarea dubioasă a Companiei “Moldasig”, statul a fost prejudiciat de circa 40 mln dolari – susţine deputatul AMN Alexandru Oleinic.

2008-11-14T09:42:00.002+02:00

În numele AMN, deputatul Alexandru Oleinic a solicitat astăzi Parlamentului includerea, în regim de urgenţă, în ordinea de zi, a iniţiativei legislative nr.3182, din 12.11.2008, privind formarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru controlul legalităţii tranzacţiei de 3 mln euro, sumă vărsată de LINEKERS Investments Limited în contul Companiei “Moldasig”.
Necesitatea creării unei astfel de comisii de anchetă a parvenit în urma constării faptului că, tranzacţia de majorare a capitalului social a companiei “Moldasig” este o privatizare ilicită a companiei.
Parlamentarul a sensibilizat opinia publică şi plenul Parlamentului asupra afacerii dubioase efectuate privind Compania „Moldasig”, în care sunt implicate şi structurile statutului.
Problema este, că statul, care în 2002 a fondat compania de asigurări “Moldasig” în scopul măririi accesului la piaţa de asigurări a întreprinderilor de stat, obligate şi impuse să încheie contracte de asigurare numai cu compania “Moldasig” SRL şi, prin intermediul căreia s-au gestionat majoritatea fondurilor pentru asigurarea agenţilor economici din sectorul agrar (bani, care au fost alocaţi din bugetul de stat) - printr-o simplă decizie de majorare a capitalului social, practic a cedat o întreprindere cu o valoare de minimum 40 milioane dolari unei societăţi, înregistrată într-o zonă offshore, - fără a obţine nici un venit.
Caracterul dubios al afacerii rezultă din informaţiile obţinute de deputatul Alexandru Oleinic sub forma unui răspuns la interpelarea prin care le-a solicitat fondatorilor companiei să motiveze decizia de majorare a capitalului social al companiei. Astfel, această decizie a fost aprobată de adunarea extraordinară a asociaţilor, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului menţionează, într-un răspuns dat deputatului, că majorarea capitalului social al Companiei “Moldasig” s-a produs în baza deciziilor organelor de conducere ale asociaţilor şi că statul, de fapt, nu deţine o cotă-parte de participare directă în Companie.
Deputatul AMN contestă argumentul, pentru că asociaţi ai Companiei “Moldasig” sunt şi “Banca de Economii”, în care statul deţine pachetul de control, şi Întreprinderile de stat “Calea Ferată a Moldovei” şi “Poşta Moldovei”. Altfel spus – statul, acceptând privatizarea ascunsă a Companiei “Moldasig”, a participat, în detrimentul contribuabililor, la cea mai dubioasă afacere din ultimii 15 ani.
Tradiţional, propunerea avansată de fracţiunea parlamentară AMN nu a fost susţinută de reprezentanţii fracţiunii majoritare comuniste, care de fapt sunt tot mai mult implicaţi în afaceri de acest gen.
Tot astăzi, la “Ora Guvernului” deputatul Alexandru Oleinic a solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Agenţiei Naţionale pentru concurenţă şi Guvernului să se expună asupra legalităţii tranzacţiei de majorare a capitalului social al companiei “Moldasig” SRL.

Alexandru Oleinic - “Moldasig” cea mai dubioasă afacere din ultimii 15 ani.

2008-11-13T16:34:00.000+02:00

Lisnevschi Ian - News Politic & L.I.: Păziţivă de invazia clonelor!

2008-11-10T13:45:00.001+02:00

Noi vrem ca oamenii să sesizeze mecanismele secrete de manipulare şi să li se opună. îi invit pe alegători, specialişti în tehnologii politice, politicieni să dezbatem împreună materiale la rubrica „Political technology". Vom vorbi despre politică, despre campaniile electorale, evitând exemplele din viaţa politică a Republicii Moldova. Cititorul are dreptul să tragă el însuşi concluzii şi, aplicând teoria descrisă în articolele noastre, să contracareze de sine stătător metodele de manipulare. Fiecare are dreptul la propria opinie, fiecare e liber să aleagă!

Astăzi, vom vorbi despre aşa-zisele clone politice.

Cu regret, politicienii noştri, dar, probabil, şi politicienii din alte ţări, deocamdată nu-şi pot aprecia obiectiv şansele, tocmai de aceea, înainte de alegeri, partidele politice sau candidaţii se înmulţesc ca ciupercile după ploaie, spre oroarea multora şi spre amuzamentul publicului.

În cazul în care şansele dvs., în mod obiectiv, sunt minime şi nu aveţi nici un fel de angajamente faţă de anumite structuri, mai bine păstraţi-vă banii, nervii şi timpul.

Iar acum să vorbim mai concret despre aşa-zisele angajamente şi „clonele” politice.

În condiţiile actuale, în rol de rivali principali adeseori apar aliaţii ideologici, adică partidele politice sau candidaţii care pretind şi ţintesc acelaşi electorat. Pornind de la acest specific, în ultimii ani s-a dezvoltat o practică de implementare a aşa-ziselor clone politice (dubluri, sosii electorale şi sociale). De altfel, uneori se copiază până şi denumirea partidului sau chiar numele candidatului. Una dintre cele mai cunoscute implementări ale unei asemenea tehnologii a fost plasarea, iar apoi şi retragerea, în ziua alegerilor, a „clonului" Aleksandr Lebed din blocul Djunei în cadrul alegerilor pentru Dumă din decembrie 1995.

Există două tipuri de „clone" - dublură a propriului candidat şi a unui candidat străin. Şi dacă există mulţi bani şi se tinde spre victorie cu orice preţ, se pun în joc ambele tipuri de dubluri. De regulă, cele două tipuri de dubluri se utilizează de partidul de guvernământ, deoarece acesta dispune de resursele necesare, utilizându-le pentru apărarea propriilor interese (mai bine zis, pentru apărarea propriului business) şi nu pentru protejarea intereselor statului, cum o cere Constituţia.

Evident, „clonele" trebuie să fie dirijate în permanenţă şi să se caracterizeze prin devotament, disciplină şi, în mod obligatoriu, prin dependenţă faţă de „fratele mai mare".

Primul tip de dublură - candidatul „propriu", în caz de necesitate, îndeplineşte un şir de funcţii: „loveşte" în concurenţii „fratelui mai mare", laudă în mod indirect candidatul principal, îşi asumă toate consecinţele „PR-ului negru", iar spre finele campaniei îşi cheamă adepţii să voteze în favoarea partidului sau a candidatului de care el însuşi depinde.

„Clonul" nu întotdeauna este o figură politică nouă sau un partid proaspăt înfiinţat. El poate fi reprezentat, de asemenea, şi de un partid care, din anumite motive, a început să depindă de o altă formaţiune politică, iar aceasta a decis, la rându-i, să-l utilizeze pe cel dintâi în calitate de „paratrăsnet". Asemenea partide sunt uşor de depistat: spre exemplu, până la un anumit moment, acestea critică dur tot ceea ce e „negru", după care, din motive înţelese doar de ele, încep să critice brusc tot ce este „alb". Bineînţeles, în astfel de cazuri el pierde o mare parte a electoratului şi rămâne doar cu o mică parte de fanatici. Dar ele nici nu mai râvnesc victoria, rămânând cu vaga speranţă în mila „fratelui mai mare", după ce acesta va câştiga alegerile.

Precum se ştie, asemenea partide politice nu au nici un viitor, acestea încetând să mai existe ca formaţiuni politice, practic, imediat după alegeri, indiferent de rezultatele acestora. De ce? Foarte simplu: nimeni nu are nevoie de un produs de unică folosinţă, deja consumat. Întotdeauna poate fi creată o nouă „clonă", care ar putea fi mult mai eficientă decât cea precedentă.

Cel de-al doilea tip de dublură - „străin” - se creează cu scopul de a caută să se afirme cu aproximativ aceleaşi programe ca şi concurenţii „fratelui mai mare”, copiind până şi denumirea şi simbolurile partidului respectiv. Orice asemănare, oricât de mică, îi oferă „clonei" şansa de a atrage cât mai multe voturi ale electoratului partidului concurent.

Partidul sau candidatul dublurilor au un singur scop - de a-i permite „fratelui mai mare” să-l devanseze cu orice preţ pe concurentul său cel mai apropiat şi să câştige alegerile.

În campania electorală pot exista mai multe clone. Uneori, numărul acestora e atât de mare, încât ne putem confrunta cu un „atac al clonelor", asemeni celui din „Războiul stelelor".

Înţelegem că nu putem schimba ordinea lucrurilor, situaţia politică şi social-psihologică, noi tindem doar să corectăm întrucâtva înţelegerea acesteia de către alegători. Noi vrem ca oamenii să sesizeze mecanismele de manipulare şi să li se opună.

Mulţi întreabă: cum ar putea fi făcută alegerea corectă? Ţin să vă spun un singur lucru în acest sens: pentru a face alegerea corectă, trebuie să fiţi mereu la curent cu cele ce se întâmplă în jur şi să analizaţi situaţia în baza mai multor aprecieri ale acesteia. Cel mai bine ar fi să faceţi o alegere în favoarea unui partid politic care are deja o istorie, o experienţă bogată. Un asemenea partid politic este şi va fi întotdeauna fidel electoratului său şi va apăra interesele cetăţenilor săi.

Ţineţi minte: noi înşine suntem responsabili de propriul viitor!

Întrebarea zilei: Cine, in opinia dvs., şi-a asumat rolul de clonă în politica RM şi din ce categorie a acestora face parte ?

Opiniile, întrebările, precum şi răspunsurile dvs., le puteţi expedia pe adresa: Chişinău, str. M. Eminescu nr. 68, redacţia ziarului „Alianţa MOLDOVA NOASTRĂ'' sau pe e-mailul: news.politic@gmail.com.

La finele fiecărui articol, veţi găsi câte o întrebare adresată cititorilor. Răspunsurile la aceste întrebări vor fi publicate în ziua în care va fi dat oficial startul campaniei electorale.

Alexandru Oleinic - "Comuniştii lasă şi în 2009 un milion de oameni defavorizaţi sub pragul sărăciei!"

2008-11-10T11:04:00.000+02:00

Mihaela Spătaru - Acţiunea de protest a PLDM în semn de solidarizare cu instituţiile media persecutate de regimul comunist.

2008-11-09T12:19:00.000+02:00

News Politic & L.I. - o lună împreună - Peste 3000 de vizitatori!

2008-11-07T12:42:00.001+02:00

(pe blogul News Politic & L.I. mai jos de Video Player http://youtube.com/user/NewsPoliticLI este numărul vizitatorilor)

1. Vizitatorii.

3000 - vizitator Olga Cretu (Zara)

Vizitatorul 3001 - 06 noiembrie 2008 Parlamentul R.M.

2. Raportul News Politic & L.I.

3. Înscriere la ştirile News Politic & L.I.
http://news-li.blogspot.com/feeds/posts/default

4. Înscriere la ştirile speciale News Politic & L.I.
Prin e-mail (trimite mesaj cu textul „ştiri speciale”): news.politic@gmail.com

5. Scrie la News Politic & L.I., părerea fiecărui vizitator contează!
news.politic@gmail.com

Nu uita că viitorul depinde de noi!

Comuniştii lasă şi în 2009 un milion de oameni defavorizaţi sub pragul sărăciei!

2008-11-06T17:40:00.005+02:00

Intervenţia deputatului AMN, Alexandru Oleinic pe marginea proiectului legii Bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.

Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă!
Asigurarea Socială reprezintă un sistem de protecţie socială a cetăţenilor, materializat în acordarea de pensii, indemnizaţii, alte prestaţii. Succesul programelor Asigurărilor Sociale de Stat depinde de calitatea lor, care se datorează voinţei politice de înţelegere şi de susţinere a populaţiei.
Dacă privim lucrurile prin această prismă, Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, ca şi Bugetele din anii precedenţi – nu demonstrează voinţa politică a Partidului Comunist de a sprijini categoriile defavorizate, ce constituie peste 30% din totalul populaţiei. Principala apreciere este că „performanţele” negative ale economiei naţionale şi ale politicilor guvernării comuniste pun cruce pe speranţa cetăţenilor într-un sprijin real din partea statului. Orientarea socială a bugetului rămâne doar o poveste repetată din an în an de către Guvernul comunist.
Drept dovadă – 59 la sută din cetăţeni apreciază drept greşită realizarea politicilor sociale, 90 la sută sunt nemulţămiţi de politicile cu impact direct asupra salariaţilor, 86 la sută sunt nemulţămiţi de asigurarea cu locuri de muncă, 88 la sută de politicile de combatere a sărăciei, 26 la sută rămân sub pragul sărăciei, iar ceilalţi 73 la sută consideră că nu au un trai decent. Şi doar 0,3 % afirmă că „au totul ce le trebuie , fără să se limiteze la ceva”. Astăzi, 85% din toate veniturile bugetului asigurărilor sociale revin angajatorului şi angajatului. Dacă 2004 contribuţia pentru salariat era de 2%, iată că în 2009 va fi de 6% . Statul se eschivează, în mod tot mai vădit, de la obligaţia de a finanţa protecţia socială a cetăţenilor, trecând povara pe salariat.
Pe lângă majorarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru salariaţi, sunt în creştere şi sumele de asigurare pentru cei ce activează din cont propriu.
Taxa anuală a contribuţiei de Asigurare Socială de Stat creşte cu 800 de lei, pe când cuantumul indemnizaţiilor unice la naşterea copilului se majorează cu doar 200 de lei.
Voi reaminti că fracţiunea AMN a propus, şi insistă şi în cazul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2009, să fie majorate acestea alocaţii până la 3000 de lei pentru primul copil şi până la 5000 de lei pentru următorii.
Referitor la cea mai importantă componenţă a sistemului de protecţie socială – fondul de pensionare – vom remarca faptul că sporirea cheltuielilor incluse nu înseamnă nicidecum că pensiile vor creşte. Ele vor fi doar indexate, aşa cum se procedează în fiece an. Iar dacă vom lua în vedere că indexarea pensiilor se face doar la nivelul inflaţiei, fără a lua în calcul creşterea preţurilor şi a minimumului de existenţă – vom constata că, prin aplicarea în continuare a metodologiei de indexare, comuniştii transformă sistemul de pensionare într-un adevărat genocid pentru cei ce au muncit o viaţă. Lor li se ia – pur şi simplu – dreptul de trăi.
Iar suma pensiilor rămâne şi mai departe să acopere până la 40% minimum de existenţă pe ţară.
Pe parcursul anilor, guvernarea comunistă nu a majorat niciodată pensiile – ea doar le-a indexat anual. Astăzi, pensia medie în Republica Moldova constituie 660 lei şi e cea mai mică în Europa de Sud-Est şi printre statele membre ale CSI.
Fiecare al cincilea locuitor este pensionar – avem 621 mii, cu 4 mii mai mult decât în 2007 . Când Republica Moldova a ajuns astăzi în pragul unei crize a sistemului de pensionare, cauzate de raportul catastrofal – un salariat la un pensionar – cetăţenii se întreabă „De ce Guvernul nu oferă soluţii pentru actualii pensionari de rând – medici, profesori, savanţi, agricultori – care, cu o pensie de doar 500-900 de lei, trăiesc într-o sărăcie cumplită?”
Pentru că banii de la Bugetul de stat sunt îndreptaţi la finanţarea proiectelor populiste şi electorale ale comuniştilor.
Pentru că regimul preferă să-i favorizeze pe unii în detrimentul altora, în loc să asigure echitatea socială a tuturor cetăţenilor.
Pentru că – potrivit legii 156, modificată în anul 2003, pensiile unor demnitari constituie între 4300 şi 7500 lei, fiind vorba, de fapt de demnitarii datori să soluţioneze criza profundă a sistemului nostru de pensionare. Având asemenea pensii poţi uita uşor de cetăţenii ce necesită protecţia socială din partea statului.
Cifrele menţionate sunt departe de remunerarea medie a unui salariat din economia naţională, ce constituie 2265 lei. Fracţiunea AMN consideră că orice pensie trebuie să constituie 40% din salariu mediu, adică, cel puţin, 1000 de lei.
Fără o reformă serioasă a sistemului de pensionare lucrurile vor merge tot mai greu. Indexarea pensiilor în baza ratei inflaţiei şi a creşterii salariului mediu pe economie, este total batjocoritoare la adresa pensionarilor şi le scade puterea reală de cumpărare.
Guvernanţii ne spun mereu că împart cât au.
„Dacă nu veţi scoateţi din economia subterană cele 10-14 miliarde lei, fondul de salarizare care se plăteşte în plicuri şi nu se taxează”.
„Dacă nu veţi întoarce milionul de oameni plecaţi peste hotare, creându-le condiţii de muncă şi de trai”.
„Dacă vom compara cu anii 96-99, 2000, dând vina pe cei ce au guvernat până la 2001”.
„Nu veţi avea niciodată – la noi, în genere, totul e împărţit în două timpuri – până la 2001 şi după 2001. Parcă au căzut din cer.
Noi, vă rugăm însă să nu vă uitaţi în urmă, ci să faceţi comparaţie cu statele ce ne înconjoară. Nu căutaţi vinovaţii, ci asumaţi-vă răspunderea pentru ce se întâmplă. Vedeţi cum trăiesc şi se descurcă vecinii noştri. În caz contrar, vor rămâne aici numai comuniştii. Cunoaşteţi – circa 80 la sută din populaţie au un singur vis – să plece din Republica Moldova.
Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră” şi-a expus obiecţiile la proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de stat şi condiţionează susţinerea proiectului cu aprobarea propunerilor formulare.
Vă mulţumesc!

Alexandru Oleinic
Deputat în Parlament

Eduard Volcov - cere scuze pentru materialele publicate incorecte!

2008-11-05T18:43:00.004+02:00

Conflictul dintre deputatul Alexandru Oleinic şi analistul Eduard Volcov a fost soluţionat pe cale amiabilă. Marţi, judecătoria sectorului Centru a capitalei a încetat procesul de judecată, după ce a luat act de decizia părţilor de a soluţiona conflictul pe cale amiabilă.
După cum a informat anterior agenţia INFOTAG, Alexandru Oleinic l-a atacat în judecată pe Eduard Volcov după ce acesta a publicat, în cartea „Dialoguri deschise”, o informaţie precum că deputatul ar fi cumpărat locul în Parlament ce-i revenea primului preşedinte al republicii Mircea Snegur cu $150 mii. Deputatul a declarat că această informaţie nu este veridică şi îi lezează onoarea şi demnitatea.
Într-un interviu acordat reporterului INFOTAG, Alexandru Oleinic a spus că, în legătură cu faptul că autorul cărţii nu a discutat cu el pînă la publicarea cărţii, „informaţia răspîndită a fost expusă unilateral fără a lua în consideraţie şi opinia sa”.
„Am avut pe data de 25 octombrie o întrevedere cu Eduard Volcov, în cadrul căreia s-a constatat: eu nu am participat în nici un mod la elaborarea listelor electorale pentru alegerile parlamentare din 2005; eu nu am ştiut şi nici nu puteam să ştiu că locul propus mie era predestinat lui Mircea Snegur; informaţia referitoare la procurarea locului în listă este neîntemeiată. Pentru distribuirea informaţiei în cauză, autorul cărţii mi-a adus scuzele de rigoare şi, ca urmare, am solicitat ca examinarea cauzei de către instanţa de judecată să fie încetată”, a menţionat deputatul.
El şi-a exprimat regretul că „anumite forţe au încercat să interpreteze eronat cauza iniţiată în instanţa de judecată şi să prezinte lucrurile precum că deputatul Oleinic s-ar judeca cu Mircea Snegur”.
„Nu m-am judecat şi nu cred că voi ajunge să mă judec vre-odată cu primul preşedinte al republicii, pe care-l stimez foarte mult ca pe un om cu literă mare şi ca pe o personalitate marcantă în istoria Republicii Moldova. Sînt mulţumit că am reuşit să obţin repararea onoarei şi demnităţii mele pe cale amiabilă şi, totodată, că astfel i-am lipsit pe răuvoitorii mei şi ai partidului din care fac parte de posibilitatea de a face speculaţii politice”, a declarat Alexandru Oleinic.
El a spus că regretă că „unii politicieni se dedau la denigrări cu singurul scop de a-şi promova propria imagine”.
„Probabil, sînt în criză de idei şi nu văd alte posibilităţi de a acumula capital politic decît pe contul oponenţilor”, a mai spus deputatul.

Mecanisme electorale a Guvenării Roşie - Termocom a oprit livrarea căldurii şi apei calde în mun. Chişinău.

2008-11-05T13:02:00.006+02:00

SA „Termocom” a oprit livrarea căldurii şi apei calde în sectoarele Centru şi Buiucani, precum şi în toate suburbiile mun. Chişinău. „Termocom” învinuieşte primăria capitalei de situaţia creată şi precizează că ieri, 4 octombrie 2008, SA „Moldova-Gaz” a întrerupt livrarea gazelor naturale către toate staţiile termice care aparţin SA „Termocom”, motivul fiind nivelul scăzut de achitări a facturilor pentru gazele consumate. „Termocom” avertizează că fără căldură şi apă caldă ar putea rămâne toţi consumatorii sistemului centralizat de termoficare, deoarece există pericolul sistării livrărilor de gaze către „CET-1” şi „CET-2”.

UNIMEDIA
Cometarii:
Scris de StefanRO la 05 Noiembrie 2008, 11:12
ei...acuma e clar cum e campania electorala in RM spre deosebire de cea americana?:))) In RM se inchide caldura si poate si gazele, ca sa se vada cine-i "nacealnicul" in tara asta!!!! doar Chirotaca e vinovat de 127mil datorii, nu-i asa?:D

Scris de urascimperialistii la 05 Noiembrie 2008, 11:29
Ar fi bine ca primarul, sa treaca la la planul "B", daca il are... altfel am patit-o rau! :(
Sincer, nu prea inteleg, ce vor sa obtina comunistii?! Daca innchid caldura, primarul oricum nu va demisiona(sigur tre sa aiba incalzire autonoma:), iar, noi, toti chisinauienii, vom tine minte cu siguranta iarna 2009, si va asigur ca pina in martie nu o vom uita! Probabil comunistii mizeaza pe revolte, ar fi logic ! Numai ca in cazul revoltelor, vor merge toti sub cutit, nu se face diferenta intre guvern, presedinte, primar, minister... Foamea si frigul sint un foarte serios stimul, iar lumea fa face foc si cu scaunul lu VORonin si din biroul primarului:)))
Sa fim tari, in martie vine rasplata!

Scris de Broadcast la 05 Noiembrie 2008, 11:57
Nu imi pasa cine e vinovat si cine a gresit. Eu nu am caldura si nu am apa calda, iar asta ma pune in garda. Sigur ca si Termocomul si Primaria si statul, toti au cate o parte din vina in toate astea. Probabil, ideal ar fi sa aram tara asta dintr-un capat in altul. Numai asa vom scapa de toata prostia din R.Moldova.

Scris de loulou la 05 Noiembrie 2008, 11:58
moldova gaz a are profit de milioane mari, si se impiedica in termocom cita ura se stringe in inima oamenilor.

Scris de StefanRO la 05 Noiembrie 2008, 12:09
saracii comunisti...aplica sisteme de "convingere" pe o populatie care nu mai pune botu' la vrajeli slabe! Ai grija Tcaciuk ce faci cu campania..ca s-ar putea lumea sa va dea foc la sediul ala pe care tocmai l-ati terminat! Nesimtitilor..127 mil care s-au adunat in 8 ani..cine trebuia sa rezolve problema asta? Si uite asa iar il scot pe Dorin erou al rezistentei...spre ciuda lui Filat:)))

Viitorul european al Republicii Moldova.

2008-11-04T12:57:00.004+02:00

Delegaţia Alianţei “Moldova Noastră”, care a reprezentat Partidul în cadrul Congresului ELDR de la Stocholm, pe 30-31 octombrie, ne-a adus la revenire o veste îmbucurătoare – ea a obţinut ca forul continental suprem al liberal-democraţilor reformatori să adopte o Rezoluţie specială dedicată ţării noastre, pe care o prezentăm mai jos opiniei publice:

Viitorul european al Republicii Moldova.
ELDR îşi exprimă îngrijorarea privind angajamentul Guvernului de a servi interesele cetăţenilor moldoveni. De când a fost proclamată independenţa, rezultatele obţinute de către guvernele Republicii Moldova au fost sub aşteptările cetăţenilor.
ELDR recunoaşte dorinţa cetăţenilor moldoveni de a avea un stat democratic şi de a obţine integrarea europeană. Aceasta dorinţă creşte în rândurile populaţiei şi acum opt din zece cetăţeni optează pentru accederea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Dar, Guvernul Republici Moldova nu a adoptat nici o strategie de pregătire în vederea realizării acestui obiectiv naţional. Rezultatele obţinute la sfârşitul termenului de implementare a Planului Comun de Acţiuni UE-RM, semnat în 2005, confirmă faptul că, atât timp cât Moldova se va afla sub regim comunist, perspectiva integrării europene este nesigură.
ELDR consideră că două puncte de referinţă sunt esenţiale pentru o mai bună înţelegere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană:
1) Acordul de Parteneriat şi Cooperare, semnat în 1994, care din păcate a intrat în vigoare doar în 1998 şi a dat Republicii Moldova statutul de partener direct al Uniunii Europene. Prin acest acord UE a sprijinit eforturile de consolidare a democraţiei şi de finalizare a tranziţiei spre economia de piaţă. Respectiv, Moldova s-a angajat să adere la principiile democratice, principiile dreptului internaţional, ale drepturilor omului si ale economiei de piaţă.
2) Planul de Acţiuni UE-RM, semnat în februarie 2005, a amplificat acest parteneriat, incluzând Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Astăzi, Planul de Acţiuni UE-RM se dovedeşte a fi un test eşuat pentru guvernul actual, care nu a reuşit să-şi dovedească sinceritatea şi dorinţa de aderare la UE. Cele câteva reforme făcute în contextul Planului de Acţiuni UE-RM sunt, de fapt, simple speculaţii emise pentru careva interese politice înguste, iar puţinele aspecte pozitive sunt fragile, câteva înregistrând deja regrese.
Astfel, ELDR afirmă că Republica Moldova trebuie să-şi respecte obligaţiile cu privire la respectarea drepturilor omului, implementarea recomandărilor Consiliului Europei, ce au ca scop consolidarea instituţiilor democratice, independenţa judiciară, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi accesul la informaţie.
Cu toate că a beneficiat de suport financiar din partea Uniunii Europene, Republica Moldova, practic, refuză să evalueze acurateţea şi eficienţa modalităţii de absorbţie a fondurilor Europene, precum şi gradul de armonizare a standardelor naţionale cu cele europene, inclusiv, cercetarea finanţelor publice.
Congresul critică guvernul comunist pentru faptul că Moldova rămâne în afara listei potenţialilor candidaţi pentru extindere, luaţi în considerare de către Uniunea Europeană. Pierderea perspectivei de Integrare Europeană ar avea un efect fatal asupra Moldovei, ar influenţa negativ reformele democratice şi economice, ar devia investiţiile străine, dezavantajând Moldova în toate relaţiile ei externe. Chiar şi în condiţiile actuale, pentru a obţine un răspuns pozitiv din partea Uniunii Europene asupra liberalizării schimbului comercial şi circulaţiei cetăţenilor, Moldova ar trebui să-şi justifice solicitările prin iniţierea oficială a cererii de aderare, şi asumarea cerinţelor impuse de Acquis-ul comunitar.
Astfel:
• Congresul ELDR reafirmă sprijinul pentru dorinţa Republicii Moldova de a se pregăti pentru accederea în Uniunea Europeană şi de a activa sincer pentru avansarea sa de la cadrul curent stabilit de Acordul de Parteneriat şi Cooperare către cadrul de stabilitate şi asociere.
• În acelaşi timp, Congresul ELDR face apel la confirmarea principiilor nediscriminării şi al şanselor egale expuse la summit-ul de la Copenhaga.
• Congresul ELDR proclamă parteneriatul cu România ca factor decisiv pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova

31 octombrie
Stocholm. Clarion Sign Conference Room”

ELDR (Partidul European Liberal Democrat Reformator) la etapa actuală este constituit din 55 de partide-membre din majoritatea ţărilor de pe continent. Este prima familie politică europeană, care s-a creat în 1976 pentru abordarea solidară a primelor alegeri europene. În 1993 s-a constituit ca un adevărat partid politic. ELDR are 72 de deputaţi în Parlamentul European, reprezentanţi direcţi ai partidelor-membre în grupul ALDE (iar ALDE cuprinde 100 deputaţi, cu cei afiliaţi şi este al treia ca mărime grup în Parlamentul European)
Alianţa “Moldova Noastră” este membru cu drepturi depline al ELDR din octombrie, 2007, iar la Congresul de la Stocholm a fost reprezentată de Valentin Chepteni, membru al Biroului Permanent Central al AMN, şi Ludmila Lupu, ofiţer internaţional al AMN.
AMN a devenit în 2008 şi membru-observator al Internaţionalei Liberale cu perspectiva de a obţine statutul de membru plenipotenţiar către anul 2010, conform procedurilor statutare ale IL.

Alianţa "Moldova Noastră" este o forţă care va veni la Guvernare în 2009, după alegerile Parlamentare - Serafim Urechean.

2008-11-04T12:34:00.001+02:00

Serafim Urechean, preşedintele Alianţei „Moldova Noastră”, a fost invitatul emisiunii VIP-Magazin, difuzată duminica trecută în direct de postul PRO TV Chişinău. Vă propunem mai jos textul dialogului din cadrul emisiunii, cu mici prescurtări.

- Mai nu v-am zis bună seara, domnule primar, căci m-am obişnuit atâţia ani să vă zic astfel.

- Nu aţi fi greşit, doar tindem spre Europa. Iar acolo, în mod tradiţional, cel care a fost primar este numit primar şi după ce părăseşte funcţia…

- Mă bucur să vă văd familia într-o componenţă atât de mare. Vă rog să-mi povestiţi câte ceva despre fiecare.

- Soţiei nu i-a fost deloc uşor, pentru că întotdeauna am fost pe drumuri – Toliatti, Leningrad, Briceni, Anenii Noi. Nepoţica Anastasia, copilul fiicei mele, e o fiinţă foarte gingaşă. E o fetiţă foarte deşteaptă şi mă iubeşte foarte mult. Fiica Violeta este jurist de profesie, dar acum profesia ei principală este Anastasia. E clar, cel mai mare şi mai activ din familie este nepoţelul Dumitru - este un băiat foarte de treabă. Nora (???), cu care mă mândresc foarte mult, prin ea se realizează continuitatea familiei şi a numelui Urechean. Cu o lună şi ceva în urmă, a mai dat naştere unei fiinţe, Eugen, care, sper, va fi mândria familiei Urechean. Şi, desigur, fiul Vitalie.

- Pe timpuri, când deţineaţi funcţia de primar, foarte multă lume din Chişinău şi-a construit case. Vă regăsesc acum, după 11 ani de aflare în funcţia respectivă, într-un apartament. Nu aţi reuşit să vă faceţi o casă?

- Este o întrebare destul de delicată. De fapt, sunt unul dintre puţinii politicieni din R.Moldova care mai trăieşte la bloc, etajul şase, într-un apartament cu trei odăi. Dar să ştiţi că toată activitatea mea a fost construită pe grija faţă de alţii, grija faţă de oameni. Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu de ceea ce am şi mă simt fericit în familia mea. Am avut grijă de alţii zi şi noapte. Am mai uitat puţin de mine, dar nu regret, fiindcă am fost într-o funcţie de înaltă responsabilitate şi eu cred că fiecare politician trebuie să trăiască aşa cum trăieşte majoritatea cetăţenilor.

- Aţi stat foarte mult timp în gazdă.

- Da, cam mult. Cel mai experimentat în domeniul turismului pe la gazde este Vitalie. S-a întâmplat să trăim împreună chiar şi într-un vagon pentru constructori, bine amenajat. Abia mai târziu am primit apartament în Toliatti. Pe urmă în Leningrad, pe urmă la Briceni, apoi la Anenii Noi… Mulţi ani am dus o viaţă pe roţi şi întotdeauna am avut funcţii de înaltă responsabilitate.

- Când aţi avut ultima vacanţă împreună cu toată familia?

- În 1984. Unica odihnă organizată, când am fost la Sergheevka împreună cu cei doi copii. Mai târziu, n-am mai avut niciodată timp pentru a merge la odihnă cu familia. Cu toate că le-am creat condiţii să se odihnească bine. Eu, de obicei, eram la serviciu.

- Cum v-aţi crescut copiii? Câte asemănări sunt între copilăria dvs. şi felul în care i-aţi crescut pe ei?

- E destul de greu să compar. Când ei s-au născut, aveam funcţii cu responsabilitate şi, cu regret, nu puteam să le acord multă atenţie. Acest lucru îl regret cel mai mult. Soţia era prezentă la şcoală, la adunările părinţilor. Eu, din păcate, nu am fost niciodată la şcoală. Seara le controlam notele. Notele bune erau salutate, la cele rele ne uitam cu unele rezerve, dar niciodată nu am recurs la alte metode, mai dure. Întotdeauna am găsit limbaj comun. De fapt, am încercat să fac totul ca în familie să avem nişte relaţii omeneşti şi am fost înţeles întotdeauna.

- Şi tatăl dvs. vă controla notele din caiete?

- Eu sunt foarte mulţumit de felul cum m-au educat părinţii mei. Noi am fost patru în familie. Şcoala era departe de casă. De îndată ce ajungeam acasă, mi se spunea: du-te şi dă mâncare la animale, du oile la păscut. Adică, noi întotdeauna eram în câmpul muncii de pe la cinci ani. Şi de lecţii nu prea ne-a întrebat nimeni. Mama întotdeauna era o fire mai diplomatică şi avea grija noastră ca să învăţăm zilnic, să fim îmbrăcaţi curat, în pas cu vremea de pe atunci, să avem un comportament bun la şcoală.

- În copilărie tot aşa de cumpătat eraţi?

- Întotdeauna am fost un pacificator şi găseam ieşire din orice situaţie. Vreau să spun că şi la unele lucruri, poate mai puţin plăcute, căutam să evit conflictele. Într-un an, eram eu şi cu un frate de al meu şi doi verişori, am dezasamblat un tractor completamente, în ziua de Paşti. Dar nu asta e principalul. Eram îmbrăcaţi în hăinuţe noi, căci era Paşti. Ne-am murdărit de unsoare din cap până în picioare. Ne uitam noi unii la alţii şi ne gândeam: ce o să spunem acasă. Ne-a venit în minte să zicem că a trecut pe lângă noi o maşină şi cineva a aruncat spre noi o căldare de ulei. Dar tractoriştii erau oameni cumsecade şi, încetişor, în două săptămâni, au asamblat tractorul la loc.

- Am auzit că Dvs., împreună cu un coleg, ascultaţi „vocile străine” încă din şcoală...

- Vreau să vă spun că eram cei mai informaţi din toată şcoala, deoarece noi singuri am confdecţionat un aparat de radio, ne ascundeam în subsol şi ascultam BBC, Europa Liberă, România Liberă şi adesea îi incomodam pe profesori.

- Cum vă dezmierdau părinţii?

- Eram patru copii şi nu prea era loc pentru dezmierdare, dar totuşi ne bucuram de o atenţie şi o căldură deosebită din partea părinţilor. Noi ne simţeam în preajma lor ca în spatele zidurilor unei cetăţi. Eram întotdeauna protejaţi, apreciaţi, cu toate că era greu.

- Am citit undeva că aţi făcut vreo şapte luni şcoală de aviaţie? De ce aţi renunţat la acest vis? Aţi dorit să deveniţi aviator?

- Am vrut, şi acum mi-aş dori. Am vrut să devin aviator. Mi-am început studiile la şcoala militară de aviaţie din regiunea Rostov. Dar până la urmă, am renunţat, mai mult sub presiunea unor tineri din Moldova care îşi făceau studiile la acea şcoală. Deaorece, în entuziasmul acela de tânăr visător, nu înţelegeam la justa valoare ce înseamnă aviaţie. Chiar în copilărie, am confecţionat modele de avioane zburătoare. M-am ocupat foarte mult cu motocicleta sport, chiar de la şapte ani.

- Aveţi motocicletă?

- Am. Am fost preşedintele clubului bikerilor din R.Moldova. Îmi place foarte mult vânătoarea, dar din 2001 nu am mai fost la vânătoare. Unele persoane oficiale au ocupat toate pădurile. Sunt invitat, dar nu vreau să le aduc oamenilor neplăceri, să fie maltrataţi, fugăriţi din lucru. Am lăsat pentru o perioadă de timp această pasiune.

- Cum a apărut în viaţa dvs. dna Larisa, soţia?

- Am cunoscut-o la Bibilioteca centrală, pe atunci „Krupskaia”. Eu mă pregăteam de examene, fiind cu colegul şi prietenul meu Gicu Şchirca. Ea, cu o prietenă, se pregătea de examen, îşi făcea studiile la medicină. Ne-am aşezat în spatele lor şi am început discuţiile. Le-am rugat să ne dea să ne uităm şi noi în cărţile lor – ele au roşit, căci erau nişte manuale de ginecologie. Am mai glumit, am discutat. Am invitat-o la un film chiar din prima zi, pe urmă am fost la teatru, la concert... După un an, ne-am căsătorit.

- Fumaţi lulea. De mult timp fumaţi?

- Am lăsat fumatul în clasa întîi (râde). N-am fumat toată viaţa, am început să fumez în 1999, când am fost numit în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova.

- Şi nu aţi acceptat.

- Nu am acceptat, pentru că nu mi s-a permis formarea unei echipe de specialişti, de tehnoicaraţi, care nu ar fi permis degradarea economiei Moldovei. Bineînţeles, R.Moldova ar fi fost astăzi în alt plan de dezvoltare. Totuşi, cred că ambiţiile personale ale politicienilor de atunci ne-a adus la situaţia de astăzi. Au început reforma constituţională şi nu au dus-o la bun sfârşit, căci nu s-au îneţeles. Au mai fost şi multe alte lucruri care aduc doar prejudicii. Fumez doar la serviciu. Fiind permanent în serviciul public, oamenii care veneau la mine, când eram primar, aveau tot dreptul să mai şi înjure, să-şi exprime nedumerirea, nemulţumirea, eu însă nu avem acest drept, deoarece eram în serviciul public. Toţi oamenii care mă cunosc ştiu bine că, deşi se întâmpla să fie refuzaţi, au plecat mulţumiţi de la Urechean.

- Mulţi vă pomenesc de bine pentru ceea ce aţi făcut când eraţi în fruntea primăriei Chişinău, pe atunci s-au făcut multe în capitală – drumuri, linii de troleibuz...

- Mai bine nu aduceai vorba de asta. Eu sunt un om practic, sunt inginer-constructor. Mi-am început cariera la uzina din Toliatti. Am construit mai multe obiective şi în R.Moldova.

- Ceea ce faceţi în parlament este total diferit de activitatea dvs. de primar. Adversarii dvs. susţin că aţi mers în parlament pentru a vă ptoteja…

- Cred că, pentru a fi mai bine înţeles, am să răspund puţin altfel. Este doar o viziune a unor oameni care nu cunosc viaţa, realitatea. Nu-mi trebuie posturi sau protecţie. Şi nu mi-a trebuit niciodată… S-a întâmplat aşa că pentru noi, BMD, au votat 444 de mii de oameni. Pentru comunişti - 730 mii. Şi atunci când unii coechipieri de-ai noştri - n-aş vrea să le fac publicitate – s-au desprins de bloc, mi-am zis: Serafime, nu ai dreptul să te ocupi numai de interesele Chişinăului sau, să zicem, să te protejezi pe tine, dar trebuie să pleci în parlament şi să consolidezi o formaţiune politică. Acum eu mă mândresc că sunt preşedintele Alianţei „Moldova Noastră”, cea mai puternică formaţiune de opoziţie din R. Moldova, care i-a adus cele mai dureroase lovituri tovarăşului Voronin. În 2003, fiind ales în calitate de primar, în 2005 – venind cu 34 de mandate în parlament, în 2007, când, din 32 de raioane, Voronin a rămas doar cu 11. Astăzi, din 32 de raioane, în 14, preşedinţii sunt de la AMN. În 760 de primării din 898, avem structurile noastre de partid. Avem în jur la 190 de primari. Deci, este o forţă care va veni la guvernare în R.Moldova începând cu anul 2009, după alegerile aprlamentare.

- Nu vă temeţi să faceţi astfel de declaraţii, să nu iasă ca în 2005?

- Nu mă tem de nici o declaraţie. Şi nu numai de declaraţii, nici de acţiuni concrete nu mă tem, deoarece nu am încălcat legea. Aşa cum nu m-am temut atunci când tov. Voronin, la 30 iulie 2004, a dat dispoziţia: „organizaţi executarea lui Urechean”. Timp de 1516 zile, cât a durat ancheta, până am fost achitat, pentru a doua oară, am fost hărţuit prin instanţe de judecată, a avut de suferit familia, copiii. Nu mă tem nici acum. Eu cred că până la urmă adevărul va învinge. În general, după cum ne-au educat părinţii, prin înţelegere şi înţelepciune se pot face multe, de toate, prin forţă – nimic durabil.

- Aţi fost cândva prieten sau amic cu Voronin. Cum de aţi ajuns să-i fiţi cel mai mare duşman? De ce vă urăşte?

- Da, am fost cândva în relaţii bune cu Voronin. Am ajuns să-i fiu duşman şi să mă urască fiindcă poporul mă iubeşte. Asta e: el nu suportă să fie contrazis, să aibă priză la oameni altcineva în afară de el. De aceea a ajuns să se teamă de el şi să-l urască chiar şi camarazii săi, tovarăşii de partid.

- Să revenim la plecarea dvs. de la primărie. Înţeleg că dvs. niciodată nu v-aţi ţinut cu ambele mâini de un post.

- Vreau să vă zic că în viaţa mea am scris numai o cerere, după ce am absolvit facultatea de la Institutul Politehnic din Chişinău. Profesorul (???) Bobski, şeful catedrei construcţii din beton armat, mi-a propus să rămân la catedră. Bineînţeles că nu vedeam nici o perspectivă, mai ales că soţia deja avea repartizare la Nisporeni, şi am scris cerere să fiu trimis în calitate de inginer-constructor pe şantierul uzinei militare din Toliatti. Aceasta a fost unica cerere. Celelalte funcţii mi s-au propus, am fost avansat. Am activat în funcţii înalte, şi ca preşedinte al Federaţiei sindicatelor, şi ca primar general, chiar şi în parlament – dar nu m-am ţinut niciodată de fotoliu. Spuneţi-mi dvs., în istoria Republicii Moldova, cine a refuzat postul de prim-ministru doar pentru că nu i s-a permis să-şi facă o echipă din specialişti. Domnul Lucinschi îmi spunea: măi Serafime, încă nimeni nu a refuzat acest post. I-am spus: domnule preşedinte, eu o să fiu primul. Şi după mine va mai fi cineva. Eram ales în funcţia de primar general până în 2007, nici nu pun la îndoială că aveam să fiu reales pentru încă patru ani. Dar ce facem cu obrazul, cu ţara, cu viitorul?

- Trăim acum preludiul campaniei electorale parlamentare. Va mai ţine ideea creării unui megapartid liberal?

- Urechean şi coochipierii lui au experienţa proastă din 2005 şi avem experienţa mai bună din 2007. Bineînţeles că eu sunt ferm convins că în cazul dat nu o să ne ajungă voturi pentru a forma guvernul. Noi vom face o coaliţie cu forţele democratice din R.Moldova, după alegeri.

- Pe cine îi vedeţi în calitate de parteneri?

- Vom face coaliţie cu formaţiunile de orientare democratică ce vor veni în parlament. Mai mult nu vă spun nimic, căci altfel le-aş face publicitate.

- Credeţi că ei vor dori să fie parteneri cu dvs?

- N-au încotro.

- Dar ce credeţi totuşi despre Partidului Comuniştilor?

- Dvs. v-aţi creat nişte iluzii, fiindcă nu există partidul comuniştilor în R.Moldova. Nu există partidul în deplin sens al cuvântului, acel partid al proletariatului, aşa cum era el. El s-a măcinat dinăuntru. Nu exista o altă putere care să-l distrugă decât dinăuntru. Era un partid montat în structurile statale, dar comuniştii-capitalişti, această gaşcă, nu are absolut nimic cu noţinile de libertate, echitate, adevăr. Acela era partidul proletariatului, acesta este partidul capitaliştilor, partidul care activează pentru bunăstarea lor. Dacă am face o analiză, în opt ani de zile, câte dosare penale au fost deschise pe numele membrilor PCRM? Ce, vă pare că toţi sunt ideali? Nici pe departe. Dar nimeni nu a fost tras la răspundere. Iar împotriva multor democraţi, chiar dacă nu au comis încălcări, li s-au deschis dosare penale, au fost terorizaţi, persecutaţi. Dar sfârşitul lor e aproape, nu am nici o îndoială în această privinţă.

AMN, PL şi PLDM vor o coaliţie de guvernare în 2009

2008-11-04T12:12:00.002+02:00

AMN, PL şi PLDM anunţă că sunt gata să formeze o coaliţie de guvernare, dacă vor câştiga alegerile parlamentare din 2009.

2008-11-04T12:05:00.002+02:00

Alianţa Moldova Noastră, Partidul Liberal şi Partidul Liberal Democrat sunt gata să formeze o coaliţie de guvernare, în cazul în care vor câştiga alegerile parlamentare din 2009 şi vor avea minimum 52 de mandate de deputat. Despre aceasta au anunţat în cadrul emisiunii „În PROfunzime” liderii politici ai acestor formaţiuni – Veaceslav Untilă, vicepreşedinte AMN, Mihai Ghimpu, preşedinte PL şi Vlad Filat, preşedinte PLDM. În acelaşi timp, reprezentanţii celor trei partide au anunţat că formaţiunile pe care le reprezintă vor participa pe liste electorale proprii.

Video: PRO TV - PROfunzime

Veaceslav Untilă, vice-preşedinte AMN, a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă „nu va ataca în campania din 2009 niciun partid de orientare democratică şi va lupta cu adversarul politic de bază PCRM şi cu adversarul de principiu PPCD”.
„Avem o hotărâre a PL din 2003, care ne interzice să colaborăm cu oamenii, care au lucrat în structurile sovietice de ocupaţie, au colaborat cu ele sau au votat cu comuniştii. PMAE are în structurile de conducere trei persoane de acest fel, iar PNL are politicieni care au scris cărţi despre faptul că România a ocupat Basarabia”, a declarat Mihai Ghimpu, preşedinte PL, dând de înţeles că PMAE şi PNL ar trebui să nu participe în alegerile din 2009, aşa cum a procedat în 2005 şi Partidul Reformei.
Referitor la colaborarea cu PMAE şi PNL, Vlad Filat, preşedinte PLDM, a subliniat că „până în 2009 spectrul politic se va mai limpezi şi, dacă va fi nevoie, PLDM va face unele cedări”.
Fiind întrebaţi dacă există o candidatură la funcţia de preşedinte a Republicii Moldova, PL şi PLDM au lăsat să se înţeleagă că e prematur să fie oferite careva nume. AMN a precizat că va susţine la această funcţie pe preşedintele formaţiunii, Serafim Urechean.
În perspectiva alegerilor parlamentare din 2009 AMN, PL şi PLDM au declarat că vor participa pe liste electorale proprii şi s-au arătat dispuse să formeze o coaliţie de guvernare în cazul vor acumula numărul de mandate necesare în Parlament.

UNIMEDIA

Moldovenii nu se lasă manipulaţi de sondaje. Numai 22% susţin PCRM.

2008-11-03T09:33:00.004+02:00

Un instrument poate fi de folos doar atunci când îl poţi mânui. Asta se referă şi la sondajele de opinie, pe care, periodic, ni le pun la dispoziţie unele instituţii de cercetări sociologice. Chiar şi unii ziarişti independenţi induc în eroare auditoriul din cauza că nu interpretează corect sondajele efectuate la noi. Marţi seara, de exemplu, toate mass-media au comunicat că, în conformitate cu rezultatele Barometrului de Opinie Publică, lansat de Institutul de Politici Publice, comuniştii ar câştiga din nou alegerile, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare.
Pentru PCRM ar vota 47,2% din alegători, cu mult mai mult decât ar vota pentru celelalte partide. Unii ziarişti nici măcar n-au precizat că e vorba despre alegătorii (respondenţii) care au exprimat o opţiune de vot, şi cu atât mai mult auditoriul nu a fost informat că 37,8% din alegătorii moldoveni nu ştiu cu cine să voteze, 5,4% au spus că nu ar vota, iar 7% nu au dat niciun răspuns. Posturile radio şi TV procomuniste au repetat toată seara de marţi şi toată ziua de miercuri că pentru comunişti sunt gata să voteze 47,2% din alegătorii moldoveni! Ceea ce este o minciună, o dezinformare grosolană.
În realitate, din cele 1100 persoane care au fost chestionate de operatorii Centrului de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” au spus că vor vota pentru PCRM doar 272 de persoane, ceea ce constituie 23,5%. În total, au ştiut cu cine vor vota doar 548 de persoane, din cele 1100 chestionate, adică 49,8% din respondenţi. Majoritatea, 552 respondenţi (50,2%), au declarat fie că nu vor vota, fie că încă nu s-au decis cu cine vor vota. Au spus că nu ştiu cu cine vor vota 416 persoane (37,8%) din 1100. Numărul celor indecişi e de 1,5 ori mai mare decât al celora care ar vota pentru comunişti.
E de presupus că indecişii sunt în mare parte cei dezamăgiţi de actuala putere sau de partidele de opoziţie pe care le-au votat mai înainte, ca de exemplu PPCD sau PSL sau PD.
De altfel, marea majoritate a electoratului nostru nu pare să fie influenţată de cifrele cu care sunt „bombardaţi” după sondaje. De exemplu, în februarie 2005, s-a spus, cu trimitere la acelaşi Barometru, că pentru PCRM vor vota 61,6%. În realitate, au votat 46%. În alegerile locale din 2007, alegătorilor moldoveni li s-a spus că PCRM va obţine 50,2% din locuri în consiliile raionale şi municipale. Cifra reală a fost 34,18%. Dacă alegătorilor moldoveni li se spune azi că 47,2 la sută din votanţi sunt gata să voteze cu comuniştii, putem să prezicem că ei vor obţine circa 22 la sută din voturi. Asta, fireşte, dacă nu se va schimba nimic până la alegeri. Reamintim că, conform Barometrului, s-au arătat dispuşi să voteze pentru PCRM 23,5%, iar 37,8 s-au declarat indecişi. În condiţiile noastre, când numărul celor care votează diferă mult faţă de numărul celor care au ştiut cu cine vor vota în ziua sondajului, ar fi logic ca accentul să se pună pe cifrele „primare”, care reflectă în mod direct rezultatele studiului, şi pot fi mai pe înţelesul auditoriului nostru, decât procentajele „extrase” din cifra celor „care au exprimat o opţiune”.

UNIMEDIA

News Politic & L.I. - Peste 1500 de vizitatori.

2008-11-01T18:16:00.004+02:00

(pe blogul News Politic & L.I. mai jos de Video Player http://youtube.com/user/NewsPoliticLI este numărul vizitatorilor)

1. Raportul News Politic & L.I. ce ţine de vizitatori:

2. Înscriere la ştirile News Politic & L.I.
http://news-li.blogspot.com/feeds/posts/default

3. Înscriere la ştirile speciale News Politic & L.I.
Prin e-mail (trimite mesaj cu textul „ştiri speciale”): news.politic@gmail.com

4. Scrie la News Politic & L.I., părerea fiecărui vizitator contează!
news.politic@gmail.com

Nu uita că viitorul depinde de noi!

Ion Guţu Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră”. Luarea de cuvânt - Bugetul de Stat pentru anul 2009.

2008-11-01T17:19:00.004+02:00

Jurnal TV - Proteste comasate în faţa Parlamentului.

2008-11-01T16:33:00.003+02:00

Valeriu Cosarciuc Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră”. Luarea de cuvânt - Bugetul de Stat pentru anul 2009.

2008-10-31T19:28:00.004+02:00

Nicolae Bondarciuc (PCRM) – „Marea parte din agenţi economici sunt Satisfăcuţi”!

2008-10-31T16:09:00.002+02:00

Alexandru Oleinic - Examinarea Bugetului de Stat pentru anul 2009 la Şedinţa Plenară din 30 octombrie 2008.

2008-10-31T12:58:00.002+02:00

Iniţiativa Legislativă cu privire la minimum de existenţă.

2008-10-30T13:59:00.003+02:00

La 28 octombrie curent, în Parlamentul RM a fost depusă iniţiativa Legislativă cu privire la minimum de existenţă în Republica Moldova. Proiectul de lege a fost înaintat de deputaţii fracţiunii AMN – Alexandru Oleinic şi Nicolae Deatovschi.

După cum ne-a relatat deputatul Alexandru Oleinic, unul din autorii iniţiativei, proiectul depus are ca scop stabilirea cadrului legal pentru determinarea minimului de existenţă în Republica Moldova – cuantumul căruia va constitui baza de calcul atât a salariului minim cât şi a tuturor plăţilor sociale.

Ideea elaborării proiectului a apărut în urma multiplelor noastre încercări de a impune Guvernului propunerile noastre privind corelarea salariului minim şi a salariului pentru categoria I de salarizare cu cuantumul minimului de existenţă.
De ce propunem anume o astfel de corelare? Dacă ne referim la datele statistice ale salariilor diferitor categorii de populaţie constăm că diferenţele sunt incomparabile: dacă remunerarea medie a unui salariat este de 2462 de lei, atunci a unui angajat din sfera bugetară este de doar 1874 lei – cu aproape 800 mai puţin decât cei antrenaţi în sectorul real al economiei. Nemaivorbind cu a celor care activează în sistemul bancar cu un salariu mediu de 6153 lei. De rând cu aceştia un angajat din agricultură primeşte un salariu mediu de 1098 lei, iar pensionarii o pensie medie de 550 lei.

Deci, problema discriminării unor categorii de populaţie în raport cu altele există. Şi acest lucru din cauza aplicării metodologiei de calculare a salariului diferenţiat pe categorii de salarizare.
După aprobarea proiectului de Parlament, Guvernul va fi obligat, în primul rând să coreleze salariul minim garantat cu cuantumul minimului de existenţă, care la rândul său va fi calculate anual în baza normelor metodologice aprobate de guvern. Şi în al doilea rând, să includă anual în bugetul de stat nivelul de corelare a acestor indicatori. Suntem convinşi, că prin ajustările propuse în proiect se va reuşi ridicarea nivelului de trai al populaţiei cu venituri mici şi se va pune punct practicilor populiste şi preelectorale de majorări de salarii.

De acea am venit cu iniţiativa de obligare a statutului să ajusteze salariului minim la cuantumul minimului de existenţă. Cu atât mai mult, că anume acest indice de calculare a salariului minim este caracteristic multor ţări cu o economie de tranziţie – a concluzionat Alexandru Oleinic, deputat în Parlamentul RM.

Declaraţie a Fracţiunii AMN „Cazul Papuc – apogeul batjocorii comuniste faţă de popor”.

2008-10-30T12:38:00.000+02:00

A venit timpul, poate şi cu întârziere, să supunem unei ample analize politica de cadre instaurată de regim în aceşti ani negri pentru R. Moldova ani de guvernare comunistă.
Pornind de la sloganul marelui lor învăţător Iosif Stalin „cadrî reşaiut vsio”, şi de la principalul leninist aşa-zisului centralism democratic, Preşedintele Voronin a transformat Preşedinţia într-o secţie de cadre, deservită de serviciul de Informaţii şi Securitate, care numai cu problemele securităţii statului nu se ocupă, transformându-se într-o poliţie politică şi într-o vânătoare de vrăjitoare.
Eliminând din viaţa publică cei mai valoroşi specialişti în diferite domenii prin metode de şantaj şi discreditare, cum ar fi fabricarea dosarelor penale, promovarea în legislaţie a unor aberaţii gen restricţii de a ocupa funcţii publice şi în organele de stat pentru cei care deţin o altă cetăţenie decât cea a R. Moldova, impunerea forţată a funcţionarilor publici de a adera la Partidul comuniştilor, promovarea în funcţiile – cheie din stat: justiţie, procuratură, poliţie, misiuni diplomatice, miniştri, instituţii mass-media a unor persoane mediocre, dar devotate cu trup şi suflet clanului comunist şi familiei Voronin, actualul regim a impus societăţii ideea că în acesta ţară nu mai ai nici o speranţă şi că dreptatea cu adevărat e la fundul mării, că promovarea într-o funcţie sau alta poate avea loc numai prin mituire.
În diferite cercuri fie de judecători, procurori, poliţişti funcţionari publici se cunoaşte foarte bine cât costă o funcţie de judecător sau de preşedinte a instanţelor, o licenţă de notar într-un centru raional sau Chişinău, un fotoliu de comisar de poliţie sau un portofoliu de ministru, sau un post de funcţionar în cadrul unui minister sau departament . Numai din clasa aflată la guvernare nu-şi pun întrebarea , din ce surse: având un salariu destul de modest, fiind lipsiţi de dreptul de a cumula funcţii şi de a se ocupa cu afaceri, un simplu colaborator CCCEC, poliţist, procuror, judecător sau vameş se plimbă cu maşini de zeci de mii de euro, îşi ridică casteluri de sute de milioane.
Dar ca să nu fim învinuiţi din nou că ne ocupăm cu defaimarea regimului comunist, care dintr-un accident istoric politic a tăbărât acum opt ani ca un blestem pe capul nostru, aruncând această tară cu zeci de ani în urmă, s-o luăm de la început, demonstrând prin exemple concrete care este adevărata politică de cadre a actualului regim, politică dirijată personal de şeful statului cu acordul tacit al Guvernului marionetă şi a majorităţii comuniste din această sală care-l acoperă politic.
1. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ. Art. 35 din Constituţie defineşte această instituţie fundamentală în stat ca garant al Legii supreme. Odată cu venirea comuniştilor la putere, prin numirile în posturile de judecători devenite vacante, Curtea Constituţională a fost încet dar sigur trecută pe linie moartă, acesta devenind un azil confortabil pentru foşti judecători şi procurori, care dintr-un motiv sau altul nu mai sunt agreaţi de putere. Exemple câte vreţi. S-o luăm pe fosta preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie dna Şterbeţ. Mai sunt vii în această sala vocile opoziţiei care demonstrau prin fapte incapacitatea acesteia de a conduce cu sistemul judecătoresc, dar maşina de vot comunistă a instalat-o în fotoliul preşedinte CSJ, ca numai peste o jumătate de an de la această tribună Fracţiunea majoritară să-i ceară dimisia. Ulterior, punând în funcţie pârghiile Consiliului Suprem al Magistraturii , organ subordonat şi controlat tot de comunişti, doamna în cauză a fost numită judecător la Curtea Constituţională pentru a judeca nu traficanţi de heroină, dar legile Parlamentului şi Hotărârile Guvernului. Astăzi fostul preşedinte al Judecătoriei Economice, Petru Railean din mila Guvernului R. Moldova, a depus jurământul în această sală şi a intrat în exercitarea funcţiei de judecător al CC. Asta după ce personal Preşedintele Voronin a numit Judecătoria Economică condusă de Petru Railean acum câtva timp în urmă „un aucţion”, o licitaţie unde cauza este câştigată de acel care dă o mită mai mare. Dl Petru Railean nu este altul decât persoana care în mai multe scrutine, inclusiv Parlamentare a stat în fruntea CCE contribuind la venirea comuniştilor la putere. Proaspătul judecător al unicii autorităţi de jurisdicţie constituţională în stat nu este altul decât cel care nu de mult a figurat într-o Hotărâre a Curţii de Conturi ca persoană care a adus prejudicii bugetului statului de peste 580 de mii lei, bani nejustificaţi pentru reparaţia edificiului instituţiei pe care o conducea. În urma acestor remanieri, în frunte cu un Preşedinte care nu a depăşit nivelul de Procuror raional, Curtea constituţională s-a transformat într-un institut butaforic unde subiecţii cu drept de sesizare nu se mai adresează, iar puţinele sesizări din partea deputaţilor din opoziţie sunt respinse din start fără a fi examinate în fond.
2. JUSTIŢIA. Odată cu venirea comuniştilor la putere în 2001 guvernarea comunistă a purces şi la demolarea sistemului judecătoresc care deja terminase reformele revoluţionare în acest domeniu. Atunci într-un timp record de numai un an din sistemul judecătoresc au fost eliminaţi s-au eliberaţi din funcţiile de preşedinţi de instanţe circa 100 de persoane. La 10 septembrie 2002 conducătorii unui şir de organizaţii obşteşti, dar şi preşedintele grupului parlamentar PPCD dl Iurie Roşca print-un amplu raport au sesizat Consiliul Europei asupra faptului că autorităţile R. Moldova nu îndeplinesc rezoluţiile APCE privind organizarea judiciară, încalcă flagrant statutul judecătorului. Modificările operate de actualul Parlament în Legea privind organizarea judecătorească visa-vis de statutul judecătorului inclusiv la tema de a obliga preşedintele Ţării şi Parlamentul să numească judecătorul în funcţie în cazul propunerii repetate de CSM, s-a transformat într-o iluzie. Un exemplu elocvent în acest sens este cazul fostului judecător, Gheorghe Ulianovschii.
3. PROCURATURA. Republica Moldova rămâne restantă şi până astăzi la capitolul îndeplinirea angajamentelor luate la momentul aderării la Consiliul Europei privind formularea concretă a locului şi rolului procuraturii în Constituţie şi Legea cu privire la Procuratură. Prin actuala procedură de numire a Procurorului General şi a Procurorilor ierarhic inferiori Guvernarea comunistă si-a subordonat şi controlează şi acest organism statal. Procurorii, care în baza legii pot fi uşor înlăturaţi din funcţie, nu mai supraveghează efectiv activitatea poliţiei, securităţii, CCCEC. Acest organ şi-a pierdut în totalitate independenţa, devenind o bâtă în mâinile şefului statului, o simplă curea de transmisie a dosarelor penale de la organele de forţă în instanţele de judecată şi nu un instrument de respectare a drepturile omului.
4. GUVERN. Atât Guvernul Tarlev, cât şi actualul cabinet de miniştri ni-au demonstrat că adevăratul prim–ministru al acestei ţări este Preşedintele Voronin. Într-un limbaj juridic, aceasta înseamnă cu şeful statului, având competenţe constituţionale limitate, a uzurpat puterea executivă în stat. Mare îngrijorare a trezit decretarea acum o săptămână de către Preşedintele Voronin a unei noi funcţii de viceprim-ministru şi numirea în ia a generalului Mejinschii. Şi toate astea, ocolind organul legislativ al ţării. Conform art. 98 alin. 6) din Constituţiei , şeful statului numeşte unii membrii ai Guvernului numai la propunerea prim-ministrului.
Numindu-l recent pe dl Gh. Papuc în mod repetat în funcţia de Ministru al Afacerilor Interne, Preşedintele Voronin nu a suflat nici o vorbă despre faptul dacă aceasta s-a făcut la propunerea primerului Zinaida Greceanâi. Dar dacă doamna prim- ministru l-a propus acum la postul vacant de ministru pe dl Papuc ne întrebăm de ce nu la propus în martie 2008, când Parlamentul a aprobat lista actualului Guvern.
Pe parcursul ultimilor ani, figurând în mai multe dosare de răsunet, se presupune că motivul pentru care Papuc nu a încăput în cabinetul Greceanâi ar fi fost implicarea acestuia în contrabanda celor 200 kg de heroină. În presă s-a vehiculat că Papuc a deţinut o diplomă falsă de absolvire a studiilor superioare, maiorul de poliţie Constantin Domnişor afirma că la 9 octombrie 2006 el şi familia sa au devenit ţinta unei tentative de asasinat cu grenadă şi că anterior a fost ameninţat cu răfuială fizică chiar de Gh. Papuc, presa relata că în luna iunie 2008 procurorii l-au audiat pe Gh. Papuc într-un dosar de contrabandă cu două pistoale nominale. În toate aceste cazuri procurorii au luat apă în gură refuzând să dezvăluie detalii. În acelaşi timp, ieri la ştirile PRO TV Chişinău, proaspătul Ministru de Interne Papuc declara că este curat ca lacrima şi nu este şi nici nu a fost implicat în nici un dosar penal. Atunci ne întrebăm: pe cine la avut în vedere Voronin la 21 mai anul curent când a ordonat reducerea efectivului poliţiei rutiere cu 50 % pe motiv că aceasta ar fi coruptă declarând, citez: „în structurile MAI s-a format o creatură mafiotă, care funcţionează nu de o zi, nici de o săptămână sau un an”. Aici e necesar să amintim că Gh. Papuc a fost ministru de Interne din 2002 până în 2008. Considerăm că numirea lui Papuc în funcţie de Ministru de Interne drept un act imoral şi o sfidare a opiniei publice. Această numire nu are nimic în comun cu interesele societăţii, ci este rezultatul reglărilor de conturi între grupările de interese.
În baza celor expuse, Fracţiunea AMN declară următoarele.
1. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din primăvara anul 2009 actuala guvernare îşi subordonează tot mai mult organele de drept: Curtea Constituţională, instanţele judecătoreşti, Procuratura, MAI, CCCEC, SIS.
2. Pentru a se menţine cu orice preţ la putere, actuala guvernare în frunte cu Preşedintele ţării urmăreşte intensificare a represaliilor împotriva partidelor de opoziţie, presei independente şi împotriva tuturor celor care gândesc altfel decât comuniştii.
3. AMN se adresează reprezentanţilor organelor de drept, mass-media, societăţii civile, tuturor cetăţenilor ţării să ia atitudine faţă de acţiunile ilegale ale actualei Guvernări, care nu se opreşte nici în faţa Constituţiei , nici în faţa legii în lupta declanşată pentru a ţine în frâu această ţară săracă şi a se menţine la putere cu orice preţ încă 4 ani.
4. AMN se adresează tuturor misiunilor internaţionale acreditate la Chişinău să monitorizeze foarte atent acţiunile actualei guvernări şi prin pârghiile care le deţin să influenţeze actuala guvernare să respecte Constituţia şi Legile ţării, Pactele şi Tratatele la care R. Moldova este parte.
Fracţiunea parlamentară AMN, ca şi întreaga societate, este convinsă că a venit timpul schimbării, că această schimbare trebuie făcută în mod civilizat, fără revoluţii comuniste, prin alegeri libere şi democratice.

Alocuţiune a deputatului AMN, Gheorghe Susarenco, pe marginea proiectului de Hotărâre privind numirea în funcţie a noilor avocaţi parlamentari.

2008-10-30T12:22:00.001+02:00

Institutul avocaţilor parlamentari este relativ nou în sistemul nostru politic, persoanele numite în aceste funcţii, fiind obligate să stimuleze respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, ţinând cont de a garanta tuturor cetăţenilor R. Moldova dreptul la apărarea drepturilor şi libertăţilor lor constituţionale. În problema respectării drepturilor omului R. Moldova, dacă nu bate pasul pe loc , în cel mai bun caz face un pas înainte şi doi înapoi. Şi în problema drepturilor omului, ca şi în celelalte domenii ale tristei noastre realităţi, vom observa că avem o medalie cu două feţe: pe de o parte o sumedenie de organe de stat care ar trebui să se ocupe cu apărarea drepturilor omului: Parlamentul cu o Comisie specială în domeniu – cea pentru drepturile omului, instanţe judecătoreşti, Curte Constituţională, Procuratură, Poliţie, Centrul pentru drepturile omului în frunte de astăzi cu 4 avocaţi parlamentari. Numai vorbind de o puzderie de organizaţii non-guvernamentale, majoritatea cărora toacă toţi banii cerşiţi de peste hotare, fără ca cineva să cunoască care este randamentul real al activităţilor lor în domeniul apărării drepturilor omului.
Practica activităţii centrului pentru drepturile omului şi a celor 3 avocaţi parlamentari, care au activat până astăzi ne demonstrează că acest institut destul de influent într-un stat aşezat din punct de vedere democratic, la noi de fapt nu a jucat nici un rol şi nu a avut nici o influenţă asupra organelor statului, şi nu se bucură de încrederea societăţii. Iată de ce, astăzi Parlamentul, la numirea propriu-zisă a noilor avocaţi parlamentari trebuie să privească nu numai din unghiul practicii moldoveneşti: să-i promovăm pe ai noştri.
Reieşind din discuţiile aprinse , purtate în cadrul comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi pe marginea candidaţilor propuşi astăzi la funcţii de avocat parlamentar, şi în urma votului parlamentului, atât noi, cât şi opinia publică îşi va da foarte bine seama în ce măsură clasa politică de la Chişinău acceptă independenţa avocaţilor parlamentari şi în ce măsură percep deputaţii noştri, indiferent de coloratura politică, autoritatea institutului avocatului parlamentar ca principal garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentele ale cetăţenilor.
La o analiză mai atentă a propunerilor pentru funcţiile respective şi în baza Legii cu privire la avocaţii parlamentari, al avizului comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, vom observa următoarele:
a) doi candidaţi – dna Aurelia Grigoriu şi dl Anatolii Munteanu sunt propuşi, în baza legii, de către şeful statului. Însă Preşedintele Voronin reflectă, cu mare părere de rău, numai opinia unei părţi ai societăţii noastre – partea care votează partidul comuniştilor. Şeful statului nu poate fi bănuit nici că ar fi părintele întregii naţiuni, nici că ar fi un mediator al puterilor în stat şi al partidelor politice sau a societăţii civile, rămânând şi în continuare, credem noi, unicul şef de stat într-o republică cu regim parlamentar de guvernare şi conducător al partidului politic aflat la putere şi promotor vehement în cele mai înalte funcţii de stat a unor persoane obidiente puterii pe de o parte, şi un înverşunat adversar al tuturor celor care stau în opoziţie.
b) alţi doi aspiranţi – dl Oleg Efrim şi dna Tamara Plămădeală – vin fie din partea unui grup de deputaţi PCRM, fie din partea deputaţilor PPCD susţinuţi de cei din PCRM. În treacăt fie spus este trist că PPCD nu poate selecta o candidatură la această responsabilă funcţie în stat din rândul elitelor comunităţii juridice de la Chişinău şi este nevoit să apeleze la juriştii din Orhei.
c) Doar candidatura dlui Ion Moroşanu este susţinută de un grup de deputaţi din parte opoziţiei parlamentară.
Rezultatele votării în comisia juridică, ne demonstrează că târgul în cazul de astăzi, de altfel ca şi de multe alte ori până acum, s-a făcut: majoritatea membrilor acestei comisii deţinută de comunişti, au susţinut candidaturile propuse din parte PCRM şi PPCD, lăsând în minoritate de voturi candidatura opoziţiei.
Vorba românului: „Democraţie po moldavschi”. Comisia respectivă nici măcar nu s-a obosit să scoată la iveală târgul în şedinţa parlamentului.
La moment noi nu vorbim de valoarea candidaturilor propriu zise, cu toate că candidatura propusă de opoziţie – cea a dlui Moroşanu - evident este net superioară altora din lista propusă .
În cazul dat noi vorbim despre faptul că actuala putere politică, care printr-un accident istoric produs în 2001, a pus hamurile pe grumazul acestui necăjit popor, este tentată, şi de această dată să nu cedeze nimic opoziţiei.
Or în problema abordată astăzi este absolut necesar să se ajungă la un consens între majoritate şi opoziţie. Or anume în funcţie de apărător a drepturilor omului, un reprezentant al opoziţiei ar fi mai credibil în faţa societăţii, prin acţiunile sale ajutând însăşi puterea politică aflată la guvernare să fie mai atentă la cazurile de violare a Convenţiei Europene pentru drepturile omului, capitol la care R. Moldova are foarte mari restanţe.
În acest context este relevant faptul dacă Parlamentul va putea în sfârşit să iasă de sub teascul dublelor standarde.
Încheind acest discurs, din numele fracţiunii parlamentare AMN ne adresăm preşedintelui de şedinţă dlui M. Lupu cu o propunere: în calitatea dumneavoastră de mediator al şedinţei Parlamentului vă solicităm să începeţi procedura de vot cu candidatul opoziţiei dlui Ion Moroşanu. Aşa va fi corect din toate punctele de vedere inclusiv cel al democraţiei parlamentare.
Vă mulţumesc.

Ion Guţu - conferinta de presa din 29 octombrie 2008. Exploatarea electorala a Bugetului de statde catre guvernarea ros-oranj.

2008-10-29T17:29:00.003+02:00

Valeriu Cosarciuc - conferinta de presa din 29 octombrie 2008. Exploatarea electorala a Bugetului de statde catre guvernarea ros-oranj.

2008-10-29T16:13:00.004+02:00

Declaraţie de poziţie a AMN faţă de proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2009, propus de Guvernul comunist.

2008-10-29T11:31:00.000+02:00

Alianţa „Moldova Noastră”, după o analiză detaliată, constată că proiectul Bugetului de Stat pe 2009 exprimă practica de fraudare a banilor publici, de şantajare a tuturor celor nesupuşi şi e destinat finanţării intereselor electorale ale Partidului Comuniştilor. AMN acuză Guvernul că îndeplineşte comenzi politice la distribuirea bugetului, în detrimentul priorităţilor reale ale ţării.

Este suficient să menţionăm, dintr-un lung şir de argumente, că, faţă de acelaşi proiect de anul trecut, în Fondul de Rezervă al Guvernului se propune cu 340% mai mult – 155,4 milioane lei; în Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională – 156 milioane lei; pentru finanţarea Companiei „Teleradio-Moldova”, care face partizanat procomunist ignorând standardele europene de instituţie publică a audiovizualului, proiectul cere cu 80 % mai mult - 92,4 milioane lei. Avem deja peste 400 milioane de lei, pe care-i putem considera drept alocaţii indirecte pentru finanţarea campaniei electorale a PCRM şi a coaliţiei roş-oranj, deşi aceste calcule nu se opresc aici.

În esenţă, proiectul Bugetului de Stat prevede o creştere economică redusă – sporirea cu doar 106 % a Produsului Intern Brut, ceea ce denotă eşecul politicilor guvernamentale, dar şi camuflarea tradiţională a unei părţi din veniturile potenţiale. În 2009 veniturile la Bugetul de Stat se prevede să sporească faţă de veniturile scontate pentru 2008 doar în limita ratei inflaţiei - cu 10,6%, constituind 17,74 miliarde lei, ceea ce reprezintă o trişare şi un semn de stagnare economică.

Deşi autorităţilor le place să-l declare social, viitorul buget este mai degrabă poliţienesc! Ponderea cheltuielilor pentru “Menţinerea ordinii publice, apărare şi securitatea statului” în proiectul Bugetului de Stat pentru 2009 e mărită cu 8% faţă de cea prevăzută pentru anul curent, în comparaţie cu „Cheltuielile de ordin social”, a căror pondere sporeşte doar cu un singur procent, în timp ce ponderea “Cheltuielilor de ordin economic” va descreşte cu 3% faţă de anul 2008.

Cifrele sumare ale cheltuielilor prevăzute pentru învăţământ se distribuie astfel, încât ocolesc nevoilor primordiale ale sistemului educaţional şi ale personalului didactic! Bunăoară, pentru sfera ştiinţei şi inovării se prevăd 511 milioane lei, cu 30% mai mult faţă de suma aprobată pe 2008 şi tot cu 30% mai mult decât alocaţiile pentru întregul “Învăţământ superior”, a cărui finanţare de bază se limitează la 394 milioane lei.

Alianţa „Moldova Noastră” consideră necesar să li suplimenteze alocaţiile instituţiilor, ce se ocupă de cercetări ştiinţifice aplicate în complexul agroindustrial, cu minimum 50 milioane de lei din contul redistribuirii interne. De asemenea, AMN, care a declarat educaţia drept obiectiv de bază al dezvoltării ţării, propune ca de la 1 ianuarie 2009 salariile lunare de funcţie pentru cadrele didactice să fie stabilite în mărimile specificate mai jos:

a) Profesor, învăţător

- cu studii superioare - 2500 lei

- cu studii medii de specialitate - 2200 lei

- fără studii speciale - 1700 lei

b) Educator, metodist şi alte cadre didactice în învăţământul preşcolar, primar, special şi extraşcolar, profesor-antrenor de sport din şcolile sportive; instructor, maistru-instructor, metodist în învăţământul secundar profesional şi mediu de specialitate:

- cu studii superioare - 2200 lei

- cu studii medii de specialitate - 2000 lei

- fără studii speciale - 1700 lei

c) Corpul profesoral

- Profesor universitar - 3500 lei

- Conferenţiar universitar - 3000 lei

- Lector superior universitar - 2700 lei

- Lector universitar; asistent universitar - 2500 lei

Aceste majorări necesită finanţări de 862 milioane lei anual, drept pentru care AMN propune majorarea alocaţiilor pentru învăţământ cu 500 milioane faţă de cele prevăzute în proiect. Considerăm insuficientă şi ofensatoare propunerea Guvernului comunist de a majora salariile lunare de funcţie de la 400 la 600 lei pentru categoria I de salarizare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi corpul profesoral din învăţământul superior şi postuniversitar de la 1 ianuarie 2009.

Orientarea socială a bugetului, în special, spre ocrotirii sănătăţii, e contrazisă de cifre! Legislaţia în vigoare cere ca suma transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală să fie de minimum 12,1% din totalul cheltuielilor de bază aprobate, ceea ce ar însemna pentru anul viitor 1 miliard 882 milioane 800 mii lei. Pe când proiectul Bugetului de Stat pe 2009 prevede cu 60 milioane lei mai puţin. La moment, numai pe lista de aşteptare a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie sunt incluşi circa 1100 de cetăţeni invalizi pentru endoprotezare gratuită de şold şi 55 pentru endoprotezare de genunchi. Circa 2800 de persoane devin anual invalizi în urma afecţiunilor cardiovasculare, dintre care 75% ar putea fi trataţi chirurgical, dacă statul ar aloca resursele necesare. Dar oamenii aşteaptă fără speranţă de ani de zile. Dezvoltarea unei naţiuni sănătoase şi puternice prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei, pe termen scurt, şi prin fortificarea, modernizarea sistemului de sănătate publică pe termen lung, este un obiectiv fundamentale pentru AMN, de aceea insistăm să fie suplimentate cu cel puţin 30 milioane de lei alocările Bugetului de Stat pentru Fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Guvernarea comunistă alocă sume mizere în proiectul Bugetului pentru agricultură! Se propune subvenţionarea producătorilor agricoli în sumă de 313,5 milioane lei, ceea ce este cu 117,5 milioane mai puţin faţă de suma prevăzută pentru anul 2008. E o bătaie de joc faţă de ţărani, care au suferit pierderi imense, de aproape 3 miliarde de lei, ca urmare a secetei din 2007, dar şi a inundaţiilor din anul curent.

AMN a insistat şi anterior ca Bugetul de Stat curent să fie modificat, alocându-se suplimentar 300 milioane lei autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi pentru subvenţionarea lucrărilor agricole în primăvara anului 2008, iniţiativă legislativă respinsă de comunişti. În 2009, cu scopul de a susţine cu adevărat ţăranii, Alianţa „Moldova Noastră” propune ca Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli să fie suplimentat cu 350 milioane lei.

Compartimentul „Investiţii capitale” arată că şi în bugetul propus pentru anul viitor Guvernul comunist discriminează şi şantajează administraţiile comunităţilor locale de orientare democratică. În timp ce autorităţilor publice centrale li se alocă 1 miliard 442 milioane lei pentru investiţii capitale, cu 90 milioane mai mult decât soldul costurilor de deviz, atunci autorităţilor publice locale li se alocă în aceleaşi scopuri doar 184 milioane lei, cu 567 milioane mai puţin decât costurile de deviz.

Încă un exemplu de lipsă a logicii Guvernului în domeniul investiţiilor capitale este următorul. Pentru toate cele peste 1600 de instituţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei se prevăd puţin peste 29 milioane lei, în timp ce pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei se alocă 84 milioane, dintre care aproape jumătate pentru o enigmatică Universitate Academică, 10 milioane pentru un singur Liceu Academic, căruia în anul curent i s-au mai dat 30 milioane lei. Numai pentru reconstrucţia Centrului de calcul şi a blocului tehnic al Bibliotecii Academice se propun 15 milioane lei. Iar pentru reconstrucţia a două obiective din patrimoniul naţional arhitectural şi cultural - Muzeul Naţional de Artă şi Sala cu Orgă se prevăd doar 2 şi, respectiv, 3 milioane. Unde e clientela comunistă – acolo se îndreaptă banii publici, ca să poată fi mai uşor deturnaţi în interesul clanului aflat la Putere!

Alianţa „Moldova Noastră” declară proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2009 drept unul clientelar, coruptibil şi străin de priorităţile de dezvoltare ale ţării. Guvernarea comunistă foloseşte acest document fundamental al vieţii social-economice ca pe un instrument de jecmănire a populaţiei şi a agenţilor economici la capitolul Venituri, iar la capitolul Cheltuieli ca pe o sursă de finanţare a intereselor electorale ale PCRM. Fără îndoială, dacă va fi adoptat cu ignorarea tradiţională a amendamentelor din partea deputaţilor din Opoziţie, Fracţiunea AMN în Parlament va vota împotriva adoptării Bugetul de Stat pentru anul 2009, considerând că el va submina situaţia social-economică şi democraţia din Republica Moldova!

22 de membri ai organizaţiei teritoriale din Ungheni au părăsit Partidul Liberal Democrat din Moldova.

2008-10-29T10:00:00.000+02:00

22 de membri ai organizaţiei teritoriale din Ungheni au părăsit Partidul Liberal Democrat din Moldova, comunică Pro TV Chişinău. Foştii membri PLDM afirmă că nu erau apreciaţi la justa valoare de către conducerea partidului. “Am fost învinuiţi neîntemeiat şi înjosiţi prin declaraţia că organizaţia teritorială de la Ungheni nu are personalităţi”, a declarat Titu Armaşu, fostul lider al organizaţiei teritoriale a PLDM. În replică, liderul partidului, Vlad Filat, declară că nu a primit “nicio informaţie referitor la motivele plecării dânşilor. Cei care nu se regăsesc în partid, sunt în drept să plece. Nu facem nicio tragedie din acest lucru”.

R. Moldova merge pe o cale greşită.

2008-10-28T16:47:00.001+02:00

Mai mult de jumătate din populaţie crede că lucrurile merg într-o direcţie greşită în R. Moldova, arată ultimele rezultate ale Barometrului Opiniei Publice, sondaj realizat de Institutul de Politici Publice, în colaborare cu Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „Civis”. Potrivit studiului realizat în luna octombrie, anul curent, cei mai mulţi dintre cei care cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită în R. Moldova sunt tineri moldoveni/români, au un nivel înalt sau mediu de educaţie şi nu sunt săraci.
Pe de altă parte, numărul cetăţenilor moldoveni care cred că statul nostru merge într-o direcţie bună depăşeşte cu puţin un sfert din populaţie şi este reprezentat în special de bătrâni de naţionalitate rusă, ucraineană sau altă naţionalitate, cu venituri mici şi un nivel scăzut de educaţie.
Ultimul sondaj, arată, totuşi, o creştere a nivelului de încredere a populaţiei în dezvoltarea statului. Or, în studiul realizat cu jumătate de an în urmă, 59,6% dintre participanţii la sondaj credeau că R. Moldova a ales o cale greşită.

Cetăţenii nu cred în îmbunătăţirea situaţiei economice din RM.

2008-10-28T16:37:00.003+02:00

Majoritatea populaţiei R. Moldova nu prea este mulţumită sau este nici mulţumită, nici nemulţumită de situaţia economică din republică, arată ultimele rezultate ale Barometru Opinie Publice. Sondajul realizat în luna octombrie curent a scos la iveală faptul că mai puţin de un procent din populaţie (0,3 %) este foarte mulţumit de nivelul economic atins de republică, iar cei mai puţin mulţumiţi de situaţia economică sunt cetăţenii cu studii superioare şi cu un nivel socio-economic ridicat.
Participanţii la sondaj sunt nemulţumiţi în special de salarii, pensii şi de acţiunile întreprinse de conducerea statului în vederea combaterii corupţiei, iar cel mai mult bucură populaţia acţiunile implementate de guvernare în domeniile învăţământului, culturii şi asistenţei medicale.
Barometrul Opiniei Publice a mai evidenţiat faptul că în opinia majorităţii cetăţenilor situaţia economică din republică a rămas neschimbată faţă de anul trecut şi nu se va schimba nici în anul viitor.

PPCD se „bucură” de cea mai mică încredere din partea populaţiei.

2008-10-28T16:28:00.002+02:00

Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) se „bucură” de cea mai mică încredere din partea populaţiei. Din cele 1100 de persoane care au participat în octombrie la sondajul Barometrul Opiniei Publice, 41 la sută au declarat că nu au deloc încredere în PPCD. Partidul lui Iurie Roşca este urmat în top de Mişcarea „Ravnopravie” şi de Partidul Popular Republican faţă de care şi-au exprimat neîncrederea câte 34 la sută din participanţii la sondaj.
Pe de altă parte, de o mare încredere continuă să se bucure Partidul Comuniştilor, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Liberal.
Dacă e să vorbim despre liderii de partide, atunci de cea mai mare încredere în rândul participanţilor la sondaj se bucură Vladimir Voronin (13,5%) şi Dorin Chirtoacă (7,7 %), iar cea mai puţină încredere au cei chestionaţi în Vladimir Filat (1,4%) şi în Iurie Roşca (1,1%). În topul politicienilor cel mai mult simpatizaţi de populaţie Vladimir Voronin (41%) este urmat de preşedintele Parlamentului Marian Lupu (40%), iar primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă este urmat de actualul premier Zinaida Greceanîi şi ex-premierul Vasile Tarlev.
Totuşi, mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj nu au încredere în nimeni sau nu ştiu în cine au încredere. Lucru explicabil, dacă e să ţinem cont de faptul că aproape 85 la sută dintre cei care au participat la sondaj au recunoscut că nu prea sunt interesaţi sau nu sunt interesaţi deloc de politică.

Comisia de la Veneţia şi OSCE fac praf din guvernarea comunistă, criticând dur limitările impuse în legislaţia electorală.

2008-10-28T16:20:00.003+02:00

Comisia de la Veneţia şi OSCE critică dur guvernarea comunistă pentru majorarea pragului electoral de la 4 la 6%, interzicerea blocurilor electorale şi limitarea participării în alegeri a cetăţenilor cu dubla cetăţenie. Aceste observaţii se conţin într-un raport, pe care instituţiile europene l-au făcut public la 23 octombrie 2008, în care se mai precizează că limitările electorale impuse contravin art. 38 al Constituţiei Republicii Moldova, Codului de bune practici în materie electorală şi altor convenţii europene la care Republica Moldova este parte. Comisia de la Veneţia şi OSCE recomandă autorităţilor de la Chişinău să elimine aceste restricţii din legislaţia electorală până la alegerile parlamentare din 2009.
Instituţiile europene remarcă că pragul electoral a fost modificat de câteva ori. În 2005 acesta a fost redus de la 6% la 4% pentru partidele politice. OSCE / ODIHR şi Comisia de la Veneţia au apreciat atunci reducerea pragului electoral şi a avertizat că autorităţile nu trebuie să revină la situaţia anterioară, deoarece „coaliţiile între partide trebuiesc încurajate pentru a oferi un cadru de cooperare şi un Guvern stabil”.
Cu toate acestea, în aprilie 2008 guvernarea comunistă, la recomandarea creştin-democraţilor, au ridicat pragul electoral până la 6%. „Un astfel de prag este destul de mare, ceea ce va duce la pierderea voturilor partidelor mai mici”, constată Comisia de la Veneţia şi OSCE / ODIHR.
Instituţiile europene critică dur guvernarea comunistă şi pentru restricţiile electorale impuse pentru cetăţenii cu dubla cetăţenie. „Orice limitări la dreptul de a alege şi a fi ales contravin art. 38, al. 3 al Constituţiei Republicii Moldova, care prevede că dreptul de a candida este garantat tuturor cetăţenilor din Republica Moldova care se bucură de dreptul de vot”, remarcă Comisia de la Veneţia şi OSCE / ODIHR.
Instituţiile europene subliniază că Codul de bune practici în materie electorală şi Convenţia Europeană privind naţionalitatea, ratificată de Moldova în noiembrie 1999, prevede că toţi "cetăţeni unui stat parte care are o altă naţionalitate trebuie să se bucure, pe teritoriul statului parte în care locuiesc, de aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca cetăţenii statului parte respectiv". Mai mult decât atât, această restricţie este o violare a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, articole 3 din primul protocol şi 14 din convenţie.
La finalul documentului, Comisia de la Veneţia şi OSCE / ODIHR precizează că subiectele abordate reprezintă „chestiuni de prioritate” şi invită autorităţile de la Chişinău „să pună în aplicare toate aceste recomandări înainte de alegerile parlamentare din 2009”.

UNIMEDIA

Barometrul de Opinie Publică: PCRM, AMN, PL şi PLDM vor trece pragul electoral.

2008-10-28T16:14:00.004+02:00

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegerile parlamentare, doar patru partide ar trece pragul electoral: Partidul Comuniştilor ar acumula 47,2% dintre voturile alegătorilor, Alianţa Moldova Noastră – 11,1%, Partidul Liberal – 10,2%, iar Partidul Liberal Democrat – 9%. În aceste condiţii, Partidul Comuniştilor ar deţine şi în viitorul Parlament majoritatea fotoliilor de deputat. Celelalte partide, potrivit BOP, nu ar trece pragul electoral: PDM – 5,9%, PPCD – 4,9%, PSD – 4,6%, PNL – 0,1%.

Deşi preşedintele Voronin îşi menţine constantă poziţia de lider în topul personalităţilor cu încredere din partea cetăţenilor cu 41%, spicherul Marian Lupu înregistrează o creştere a încrederii până la 40% (anterior avea 34%), urmat de vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, cu 35% (anterior avea 29%).
În cazul în care cetăţenii sunt rugaţi să numească o persoană în care au încrede (fără a avea în faţă o listă a liderilor politici), topul se modifică: Vladimir Voronin are 14%, Dorin Chirtoacă - 8%, Marian Lupu - 7%. Vasile Tarlev înregistrează un declin semnificativ şi obţine doar 2%.
Întrebaţi dacă s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerile parlamentare, 57% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ. În acelaşi timp, numărul persoanelor indecise este în continuă creştere - 38 %.
Referitor la posibilii succesori ai preşedintelui Voronin, cetăţenii îi creditează pe Marian Lupu cu 13% şi pe Vasile Tarlev cu 7%.
Conform BOP, 51% din populaţie consideră că în Republica Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar 52% consideră că ţara nu este guvernată de voinţa poporului.
Cea mai importantă sursă de informare pentru informarea populaţiei continuă să fie televiziunea, pe primul loc este plasat Prime TV cu 65%, urmată de Moldova 1 cu 53%. Aproape fiecare a patra persoană adultă priveşte Pro TV Chişinău. În rest, 43% se informează de la radio, 22% din presă şi 6% de pe internet.
Majoritatea populaţiei este îngrijorată de preţuri (72%), de sărăcie (54%) şi de viitorul copiilor (49%).
71% dintre respondenţi se pronunţă în favoarea aderării la UE şi doar 19% - la NATO. Principalul stat care poate să ajute Republica Moldova să adere la UE, potrivit 41% din populaţie, rămâne în continuare România.

UNIMEDIA, cu referire la BOP, 28 octombrie 2008

Tinerii din Dubăsari: Obligaţi să devină membri PCRM.

2008-10-28T09:58:00.003+02:00

Recent, Partidul Comuniştilor a sărbătorit cu mult fast 15 ani de la înfiinţare. În cadrul evenimentului desfăşurat la Palatul Naţional, şeful statului s-a lăudat cu numărul mare de tineri pe care îi întruneşte partidul său.În raionul Dubăsari (fostul jud. Chişinău), însă, tinerii au acceptat să candideze la alegerile locale pe listele partidului, fără a fi membri, unora li s-au propus avansări la locurile de muncă, altora le-a fost teamă să nu-şi piardă vechiul loc de muncă. Acum, însă, gluma se îngroaşă, fiindcă tinerii sunt somaţi să adere la PCRM. Unii dintre ei ne-au spus că nu acceptă, pentru că salariile sunt atât de mici, încât între timp şi-au dat seama că nu au ce pierde. Unii au acceptat să vorbească, cu condiţia că nu le vom da numele în ziar.
Carnet de partid contra unei avansări în funcţie.
Ana are 26 de ani. E studentă în anul cinci la Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”. Lucra asistent social cu un salariu de 500 de lei. Anul acesta, i s-a propus o avansare – să lucreze la Consiliul raional în cadrul secţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei, dar cu condiţia că va depune şi cerere de aderare la PCRM. „Mi-a făcut propunerea Vasile Popescu, şeful secţiei Asistenţă Socială, Dubăsari. Dar după ce am depus cererea, mi-am schimbat părerile. Am refuzat şi postul de muncă unde nici salariul nu era cine ştie ce. Mă deranjează să fac parte din acest partid, atât din cauza trecutului său istoric, cât şi din pricina făţărniciei actualilor guvernanţi. Deşi aud multe promisiuni, în realitate nu se schimbă mai nimic, nu avem locuri de muncă şi nicio altă perspectivă ca să câştigăm mai bine decât plecatul peste hotare. Lucrez asistent social în prezent cu un salariu de 900 de lei, am un copil, cum să supravieţuieşti cu aceşti bani?”, se întreabă ca mulţi alţi tineri de azi „simpatizanta” partidului de la guvernare.
Comunistă contra voinţei mamei sale.
Maria S. are 30 de ani. A devenit simpatizantă a partidului în primăvara anului curent. „M-am lansat în alegeri din partea PCRM-ului sperând că voi ajunge consilier raional. M-am gândit că votul meu va conta, că voi putea schimba ceva în localitatea mea. Mi-au promis că voi fi în primii zece pe listă, dar acolo au nimerit doar persoane în vârstă, comunişti care au o vechime în partid mai mult de 15 ani, cu vederi şi concepţii vechi, care nu mai corespund cerinţelor societăţii de azi”, zice tânăra. Iniţial, Mariei i s-a spus că va fi o echipă tânără, cu alte concepţii, dar mai târziu a descoperit că tinerii figurează în coada listei. „După alegeri, mi-au propus carnetul roşu, dar nu l-am acceptat. Nici astăzi nu fac parte din partidul lor. Mama mi-a spus odată că acesta e păcat mare. Mă consider un om cu viziuni democratice, nu vreau să mi se dicteze”, afirmă Maria. Aceasta ne mai spune că lasă impresia de simpatizantă a partidului pentru a nu-şi pierde serviciul, dânsa având un salariu de 1100 de lei. „Cunosc mai multe persoane care au devenit simpatizante ale acestui partid pentru a-şi păstra locul de muncă şi pentru a se simţi utile în societate. Cele mai grele păcate ale lui, după părerea mea, constau în lipsa locurilor de muncă şi a salariilor mizere în comparaţie cu preţurile de azi”, ne spune Maria.
„Nu doresc să devin membru al acestui partid”
Natalia Cârnaţ este şefa grădiniţei din s. Ustia, rnul Dubăsari. Ea zice că a acceptat să figureze printre simpatizanţii partidului pentru a putea apăra mai bine interesele instituţiei pe care o administrează. „Azi sunt consilier local din partea acestui partid, dar nu doresc să devin membru al acestuia. Consider că nu-mi trebuie. Dacă aş vedea o schimbare în mai bine în societatea noastră, poate că aş accepta, dar nu văd fapte mari, eroice, care ar fi schimbat viaţa noastră, de aceea cred că nu merită să fac parte din partid”, a mai spus ea.
Solicitat de JURNAL, Vasile Popescu, şeful secţiei Asistenţă socială a raionului Dubăsari şi preşedintele organizaţiei primare a PCRM din această localitate, a infirmat faptul că ar exista simpatizanţi care n-au acceptat carnetul de partid în localitatea sa. „Aud prima dată de aceste zvonuri, toţi cei care au depus cereri au primit şi carnetul de partid”, ne spune el. Potrivit acestuia, n-a propus nimănui niciodată un loc de muncă, cu condiţia să adere la partid.

Svetlana Corobceanu
Jurnal de Chişinău

Alocuţiune a liderului Alianţei „Moldova Noastră” în cadrul Consiliului Politic Naţional al AMN.

2008-10-27T17:29:00.002+02:00

Stimaţi membri ai Consiliului Politic Naţional al partidului!
Dragi prieteni!
Unul din motivele de bază a convocării în iunie, anul curent, a Congresului VII extraordinar al AMN a fost adoptarea în redacţie nouă a Statutului, cu modificările şi completările făcute conform noilor prevederi din Legea privind partidele politice. Vă informăm că la 27 iunie am prezentat la Ministerul Justiţiei toate documentele necesare şi listele din 742 de organizaţii primare, reconfirmate la acel moment prin circa 20 de mii de semnături ai membrilor de partid. Iar la 28 iulie, 2008 Ministerul a aprobat noua redacţie a Statutului şi, astfel, AMN îşi poate concentra tot efortul său asupra consolidării sale politice şi organizatorice, sporirii eficienţei organelor elective, politice şi executive, de toate nivelurile întru realizarea sarcinilor programatice şi a prevederilor statutare.
Evident, acum sarcina de bază a tuturor structurilor de partid este mobilizarea resurselor intelectuale, informaţionale şi materiale pentru organizarea optimală a alegerilor parlamentare 2009. Alegeri cruciale pentru destinul european al Republicii Moldova după 8 ani de antireforme şi mimare a democraţiei. Alegeri extrem de importante pentru AMN – principala forţă democratică, care îşi asumă responsabilitatea enormă pentru guvernarea ulterioară a ţării. În virtutea celor spuse, declar cu fermitate, că, de azi înainte toate acţiunile noastre urmează a fi planificate şi organizate numai prin prisma alegerilor parlamentare!
În conformitate cu Hotărârea Congresului VII Biroul Permanent Central al partidului a adoptat primele decizii speciale, ce vizează implicarea Alianţei „Moldova Noastră” în acest scrutin. În primul rând, am în vedere Planul de pregătire pentru alegeri – un document complex, ce pune sarcini tuturor structurilor de partid şi le eşalonează în timp, defineşte responsabilii şi termenele de executare. Biroul Permanent Central la 9 septembrie curent a aprobat structura, componenţa şi atribuţiile Staff-ului Electoral Central, structura şi conducătorii staff-urilor teritoriale care, conform unui plan calendaristic bine determinat, vor organiza şi vor dirija procesul de pregătire şi desfăşurare a alegerilor.
La propunerea Staff-ului Central, conducerea politică a partidului a aprobat documentele fundamentale pe care se construieşte o campanie electorală – Strategia electorală şi concepţia Mesajului nostru politic. Prevederile lor principale le expunem astăzi pentru o dezbatere colegială în cadrul Consiliului Politic Naţional al AMN. Desigur, aceste documente vor fi completate, modificate şi corectate pe parcursul campaniei în dependenţă de conjunctura social-politică. Iar prevederile lor, odată adoptate, urmează a fi strict respectate de către Staff-ul Central şi aduse la cunoştinţa celorlalte structuri electorale şi de partid în măsura necesităţilor concrete dictate de sarcinile lor în campania pentru alegerile parlamentare.
Stimaţi colegi, Congresul VII al partidului a trasat drept scop primordial al campaniei electorale, citez: ”câştigarea alegerilor parlamentare, preluarea puterii politice centrale şi formarea unei guvernări democratice în Republica Moldova!”. Este clar că această formulare presupune o abordare mai generală, ce admite mai multe variante de tactici şi de acţiuni politice. Deaceea, în baza unei analize minuţioase a situaţiei social-politice din ţară, a popularităţii reale a AMN pe eşichierul politic, a rezultatelor obţinute în alegerile locale 2007, Biroul Permanent Central al partidului, şi eu, în calitate de Preşedinte al AMN, am venit cu propunerea de a concretiza obiectivul general al campaniei electorale.
Şi anume - de a obţine un rezultat de cel puţin 52 de mandate în viitorul Parlament, adică a 35-40 procente de sufragii.
Vă atrag atenţia, că obiectivul general, din acest moment, devine un prim element al Mesajului nostru politic şi absolut toţi membrii şi simpatizanţii AMN urmează a fi convinşi de acest lucru, pentru ca să promoveze conştient şi sigur ideea că AMN va obţine o victorie hotărâtoare în viitoarele alegeri parlamentare.
Pentru realizarea acestui obiectiv considerăm oportun şi necesar să menţinem decizia noastră de a merge în alegerile parlamentare 2009 desinestătător, cu o listă proprie de candidaţi!
Tema unei liste comune a forţelor democratice, discutată pe larg în societate, în condiţiile unei legislaţii restrictive şi controversate, comportă nişte riscuri juridice şi politice imprevizibile, cu urmări grave pentru toţi actorii politici care ar dori să meargă pe această cale.
În acelaşi timp, AMN va colabora cu toate partidele democratice şi, în mod special, cu PLDM, PL, PNL, MAE în scopul de:
- a evita atacurile reciproce şi acţiunile din teritoriu de rivalitate agresivă şi racolare reciprocă a activului;
- a monitoriza în comun fraudele guvernării comuniste în perioada campaniei electorale;
- a coordona activitatea şi a programa campanii propagandistice comune împotriva coaliţiei roş-oranj;
- a pregăti sesizări şi declaraţii comune, care ar avea un grad de credibilitate mai mare în ochii opiniei publice interne şi internaţionale.
Această cooperare are şi scopuri de a amplifica succesul electoral comun al forţelor democratice, dar şi cel de a facilita crearea unei largi coaliţii democratice de guvernare în faza post electorală.
AMN consideră în continuare drept principal adversar politic PCRM. Dar luând în considerare declaraţiile tranşante ale conducerii PPCD despre continuarea parteneriatului roş-oranj şi după alegerile din 2009, precum şi mesajele lor agresive anti-AMN, vom considera şi această grupare drept un adversar principial, cu aplicarea măsurilor corespunzătoare.
Sarcina conducerii AMN, a Staff-ului Central, a tuturor organizaţiilor noastre politice şi executive este de a analiza în mod lucid situaţia social-politică şi de a trasa acţiuni adecvate pentru îndeplinirea obiectivului general al campaniei electorale. În această ordine de idei, experţii, specialiştii în materie electorală vin cu propuneri concrete pentru planul nostru de activitate în această perioadă. Una din principalele probleme este identificarea corectă şi realistă a electoratului nostru ţintă. Sau, cu alte cuvinte, cine va vota cu AMN în scrutinul din 2009.
Specificul electoratului moldovenesc, determinat de mai multe cauze, îl constituie numărul foarte mare de indecişi. Conform Barometrelor de Opinie, circa 35-40 % din alegătorii activi sunt actualmente indecişi (aproximativ 700 mii de votanţi). Proporţia lor este, cu mici variaţii, aceiaşi pentru principalele grupuri etnice, excepţie făcând bulgarii şi găgăuzii, în mediul cărora numărul indecişilor e mai mic.
În total, sunt cca 500 mii de moldoveni indecişi şi 200 mii de alte etnii – persoane cu vârsta cuprinsă între 18-59 de ani, în mare măsură religioşi, cu studii medii, liceale şi superioare şi cu o situaţie social-economică medie sau bună şi cărora în prezent le merge mai prost decât în trecut. Absoluta lor majoritate îşi determină opţiunea de vot în timpul campaniei electorale, cu câteva zile înainte, sau chiar în ziua votării.
În condiţiile unei campanii de agitaţie corecte şi reuşite, indecişii în măsură majoritară sunt dispuşi să voteze partidele democratice, fiind un electorat, în temei, protestatar.
Ceilalţi, circa 900 mii de votanţi activi, au convingeri şi opţiuni politice mai determinate, sunt membri şi simpatizanţi ai diferitor partide şi constituie nucleele electorale ale formaţiunilor politice.
Ultimele sondaje sociologice relativ credibile din primăvara-toamna anului curent arată că, la moment, pentru AMN sunt dispuşi să voteze în alegerile parlamentare circa 10%, sau 150-160 mii de alegători – nucleul nostru electoral, care în comparaţie cu electoratul celorlalte partide democratice este cu mult mai numeros, mai stabil, fidel şi fără tendinţe de migrare.
Aceşti 150-160 de mii de simpatizanţi convinşi ai AMN se concentrează în zona ruralului moldovenesc şi la Chişinău. Mai puţin favorabile sunt zonele ruralului nemoldovenesc şi majoritatea centrelor urbane şi raionale. Alegătorul AMN, cu preponderenţă, are 18-59 ani, studii medii şi superioare, şi nivel socio-economic mediu şi ridicat. Este foarte important de observat că nucleul electoral al AMN, spre deosebire de cel al altor partide, are similitudini accentuate cu portretul alegătorului indecis, ceea ce favorizează procesul de elaborare şi promovare a mesajului pentru diferite categorii-ţintă de electorat.
Toate aceste date le-am adus pentru a argumenta una din legităţile de organizare a campaniei electorale – un partid serios, cu obiective majore, cum este AMN, în timpul campaniei îşi orientează activul, timpul şi resursele materiale la:
1 – menţinerea şi sporirea numărului de membri şi de simpatizanţi convinşi prin fidelitatea sa faţă de promisiunile electorale anterioare, respectarea strictă a prevederilor programatice şi statutare!
2 – racolarea unui număr cât mai mare de votanţi din rândul celor indecişi în baza unui mesaj atractiv şi convingător, printr-o ofertă de candidaţi convingătoare şi o prestaţie publică consistentă.
Aceste două direcţii de acţiune, în plan strategic electoral, le declar drept priorităţi absolute pentru toate structurile partidului, de sus până jos!
În legătură cu cele expuse mai sus, Staff-ul Central şi cele teritoriale urmează să se axeze pe următoarele sarcini primordiale:
- planificarea şi realizarea în mod prioritar a acţiunilor creative cu priză la tineret, în ansamblu, şi la cel studenţesc, în special; manifestări de protest inedite; acţiuni cognitiv-artistice; lucrul pe INTERNET;
- reieşind din doctrina social-liberală a AMN, este firească şi necesară elaborarea unui program special de măsuri electorale în susţinerea şi promovarea pe toate căile a interesului business-ului, în general, şi a celui mic şi mijlociu, în special; un compartiment esenţial al acestui program trebuie să vizeze problemele majore a ţăranilor;
- onorând componenta socială a doctrinei AMN de apărare a drepturilor diferitor categorii de populaţie: deţinători de patente, medici, pedagogi, funcţionari publici, şomeri, etc., AMN îşi va asuma responsabilitatea de organizarea şi canalizare a mişcărilor protestatare ale tuturor acestor categorii de populaţie;
- la elaborarea tuturor materialelor promoţionale se va ţine cont că pentru majoritatea membrilor şi simpatizanţilor AMN valorile naţionale constituie elemente extrem de sensibile şi principiale.
Organizaţiile noastre primare de partid, staff-urile teritoriale, personal şi la concret au sarcina să identifice alegătorii care vor vota cu AMN la prima etapă a campaniei „De la uşă la uşă”, care va fi desfăşurată între 1 noiembrie – 15 decembrie, curent. În cadrul seminarului din 17-18 octombrie curent cu conducătorii staff-urilor raionale şi municipale reprezentanţii din teritoriu au expus mai multe opinii privind tehnologiile de organizare a acestei acţiuni. În acelaşi timp, toţi vorbitorii au fost de acord cu necesitatea principială de a identifica alegătorii, care ar vota pentru noi.
În alegerile parlamentare din 2005, în cadrul fostului BMD, noi am acumulat o anumită experienţă de organizarea a campaniei „De la uşă la uşă”, pe care organizaţiile noastre teritoriale trebuie s-o analizeze, ţinând cont de câteva concluzii:
- să evite formalismul la selectarea agitatorilor şi la întocmirea listelor de alegători;
- să implementeze principiul, conform căruia lista de alegători este instrumentul de lucru al fiecărui agitator de la identificare şi până la ziua alegerilor;
- să orienteze organizaţiile de tineret, de femei şi de veterani din cadrul partidului la o activitatea intensă şi sistemică cu reprezentanţii acestor categorii sociale, identificaţii în cadrul campaniei „De la uşă la uşă”;
- să desfăşoare cu cea mai sporită responsabilitate seminarele de instruire a agitatorilor. Accentul trebuie să cadă pe însuşirea de către fiecare agitator până la gradul de convingere personală a mesajului politic central al AMN, a mesajelor specifice pentru diferite categorii de populaţie.
Pentru prima etapă a campaniei „De la uşă la uşă” agitatorii vor primi un formular de lucru, sub formă de registru al alegătorilor, şi un pliant informativ-politic cu genericul „AMN – principala forţă democratică”, care trebuie să ajungă la fiecare adresă unde locuiesc alegătorii noştri potenţiali.
Atrag atenţia că trebuie de evitat orice elemente electorale înainte de campanie, iar acest generic face parte din conceptul de bază al Mesajului politic central al AMN, care, după cum am menţionat la începutul acestui raport a fost aprobat de către conducerea politică a partidului.
În legătură cu Mesajul şi cu poziţionările pe marginea principalelor probleme ale societăţii, care sunt în stadiu de elaborare, trebuie de spus că ele încearcă să răspundă anume la aşteptările electoratului AMN şi ale celui indecişi, bazându-se pe cercetările sociologice şi semnalele primite în cadrul întâlnirilor cu cetăţenii.
La elaborarea Mesajului a fost valorificată experienţa participării AMN cu acelaşi simbol – Soarele – la alegerile locale generale din 2003 şi 2007, precum şi ca pilon al BMD la alegerile parlamentare din 2005. La fel, în cea mai mare măsură s-a mizat şi pe principiul continuităţii mesajului, a fidelităţii faţă de prevederile de bază ale programelor electorale anterioare – ca un punct forte, caracteristic numai Alianţei „Moldova Noastră”.
În sfârşit, mesajul politic al partidului promovează hotărârile de principiu ale Congresului VII extraordinar al AMN privitor la proclamarea ideii naţionale pentru Republica Moldova – integrarea în Uniunea Europeană şi aprobarea Obiectivelor programului de guvernare al AMN.
Reieşind din cele expuse, mesajul AMN pentru alegerile parlamentare 2009 are următoarele repere:
- comuniştii timp de 8 ani au demonstrat incapacitatea lor de a guverna efectiv şi eficient ţara şi în comparaţie cu celelalte state din CSI şi din Europa de est au arătat cea mai proastă guvernare cu cei mai slabi indicatori;
- responsabilitatea pentru degradarea vieţii politice şi social-economice după 2005 îi revine coaliţiei roş-oranj.
- AMN este principala forţă democratică ce va obţine victoria în alegerile parlamentare, va prelua puterea politică centrală în stat, va realiza obiectivul major al ţării – integrarea europeană – şi argumentăm, de ce.
Pentru că:
este cel mai reprezentativ partid democratic cu cea mai viguroasă şi extinsă structură teritorială;
e singurul partid parlamentar credibil, consecvent şi verificat – unicul care a demonstrat fidelitate alegătorilor săi şi programului electoral;
reprezintă forţa politică de Opoziţie reală cu cele mai multe voturi în ultimele scrutine electorale;
deţine un mare capital uman, cu o echipă experimentată de manageri în diferite domenii, cu un lider cu experienţă practică de rezolvare a problemelor cetăţenilor, cu lideri eficienţi în teritoriu;
suntem prima formaţiune politică din istoria RM, care vine în alegeri nu numai cu documente electorale, ci şi cu un program complex pentru următorul ciclu de guvernare numit Saltul european al RM, compartimentat în politici pe domenii, cu obiective concrete şi interdependente, bazate pe experienţa şi metodologia verificată într-un şir de ţări, care au demontat salturi uriaşi de dezvoltare (de la ţările asiatice, la statele central şi est-europene, Irlanda, şi altele).
Programul de guvernare AMN, care este şi punctul-cheie al Mesajului, va conduce la depăşirea sărăciei, la reintegrarea teritorială a Republicii Moldova şi la realizarea ideii naţionale, proclamate la Congresul VII extraordinar – integrarea în Uniunea Europeană.
Sarcina Staff-ului Central este de a concretiza Mesajul central în mesajele speciale pentru diferite categorii-ţintă de populaţie, iar misiunea staff-urilor locale este de a-l completa cu obiective şi sarcini concrete la nivelul fiecărui raion şi localitate.
Toţi cei implicaţi în campanie trebuie să repete încontinuu şi în aceiaşi voce Mesajul Central al AMN. Pe ele trebuie dă se axeze toate poziţionările, discursurile, materialele electorale. În acest scop este necesar ca la Centru să fie pregătite o serie de teze pentru tot activul din întreaga ţară.
Regula de bază constă în conştientizarea faptului că o persoană indecisă va vota AMN numai în cazul dacă o să audă mesajul formulat în diferite forme de cel puţin 5-7 ori pe parcursul campaniei electorale.
Stimaţi colegi! Consider că noi nu ne putem permite să ne apropiem de campania pentru alegerile parlamentare fără o analiză temeinică a alegerilor din 2003, 2005 şi 2007 – în fiecare localitate, fără a scoate în evidenţă greşelile comise şi a prevedea măsuri concrete de atingere a obiectivului general al AMN în 2009.
Într-un mod colegial, constructiv dar principial, noi trebuie să găsim răspunsuri clare la mai multe întrebări. De exemplu, de ce nu s-au îndreptăţit în deplină măsură prognozele noastre referitoare la rezultatele alegerilor din 2007 în multe raioane şi localităţi? În majoritatea teritoriilor am obţinut numai în jur de 50% din sufragiile, pe care tot noi le-am prognozat, atât la alegerea primarilor, cât şi la cea a consilierilor locali şi raionali. De ce în 146 de primării, unde am avut candidaţi la funcţiile de consilieri locali, n-am reuşit să promovăm nici unul?
După efectuarea acestei analize obiective, Staff-ul Central, în comun cu cele teritoriale, va suprapune rezultatele ei pe cele obţinute în prima etapă a campaniei „De la uşă la uşă” şi va fixa sarcini electorale reale pentru fiecare municipiu, raion, localitate şi sector de votare!
Vreau să-mi exprim convingerea că toţi cei prezenţi în această sală conştientizează faptul că victoria în scrutinul din 2009 poate fi obţinută numai în cazul, când toată construcţia noastră electorală se va baza pe o structură organizatorico-politică solidă.
Este adevărat că principalul capital al AMN este cel uman: peste 32 mii de membri, o structură viguroasă şi extinsă în ţară, cu o viaţă intensă de partid. Am putea menţiona organizaţiile teritoriale cu cei mai mulţi membri: Chişinău – 3112, Străşeni – 1331, Orhei – 1070 Soroca – 920, Soroca – 920, Cahul – 870, Briceni – 772, Edineţ – 731, Făleşti – 725, Căuşeni – 721, Anenii Noi – 702, Criuleni – 638, Teleneşti – 631, Rezina – 628, Rezina – 628, Călăraşi – 519.
În acelaşi timp, pregătirea documentelor pentru reînregistrarea partidului la Ministerul Justiţiei a demonstrat şi un şir de neajunsuri. Cu regret, încă nu avem organizaţii primare în raza a 156 de primării. Mai mult, în 15 dintre ele organizaţiile figurau până la anunţarea procesului de reînregistrare, dar s-au dovedit a fi numai pe hârtie.
S-a micşorat numărul de membri în raioanele: Făleşti – cu 385, Căuşeni – cu peste 300, Cantemir – cu 170, Drochia – cu 130, Briceni, Ialoveni – cu cîte 100. A rămas mic numărul de membri în raioanele: Donduşeni – 215, Ştefan Vodă – 218, Glodeni – 283, Nisporeni – 369, Drochia – 301.
Spre regret, nu s-au produs mari schimbări în această perioadă în raioanele Floreşi, unde nu avem organizaţii primare în 18 primării, Drochia şi Ştefan Vodă – în câte 11, Donduşeni şi Căuşeni – în câte 8 primării. Este foarte important să finalizăm procesul de verificare a listelor de partid, să continuăm lucrul de completare a rândurilor noastre cu noi membri, să formăm structura AMN în toate localităţile, să înmânăm carnetele de partid la toţi membrii.
O însemnătate majoră în procesul de pregătire către alegeri o are instruirea activului de partid, care va organiza nemijlocit campania electorală. După cum ştiţi, în luna octombrie-noiembrie 2007, împreună cu IRI şi NDI am desfăşurat 10 seminare de câte 2 zile, la care au participat peste 500 consilieri raionali, locali şi primari, iar în martie-aprilie 2008 în fiecare raion au avut loc seminare cu preşedinţii organizaţiilor primare din toate localităţile republicii.
Deasemenea, au fost instruiţi şi preşedinţii organizaţiilor teritoriale de partid, liderii organizaţiilor de femei şi tineret. La moment au loc seminare cu managerii staff-urilor electorale.
În timpul apropiat vom continua pregătirea grupului de formatori, care vor organiza seminarele respective cu juriştii din raioane, viitorii membri şi reprezentanţi ai partidului în organele electorale, potenţialii observatori la secţiile de votare.
De aceia trebuie de urgentat pregătirea propunerilor respective pentru desemnarea persoanelor de încredere, agitatorilor, observatorilor, membrii şi reprezentanţii partidului în consiliile electorale care trebuie pregătiţi, instruiţi din timp şi încadraţi în lucrul de agitaţie.
După cele expuse până acum voi menţiona că organele noastre elective şi conducerea partidului şi vor aborda problema selectării candidaţilor pe lista AMN pentru viitorul Parlament, care este una importantă şi sensibilă, în baza volumului de lucru politic şi pentru organizarea campaniei electorale, ţinând cont de calitatea şi rezultatele lui, de aportul personal la promovarea imaginii AMN, de calităţile morale şi profesionale.
Consiliul Politic Naţional a aprobat deja principiile de bază de selectare şi desemnare a candidaţilor.
Astfel ordinea plasării în listă a reprezentanţilor din teritoriu va fi efectuată reieşind din rezultatele procentuale şi absolute din alegerile locale 2003 şi 2007, precum şi a celor parlamentare din 2005.
Vom avea în vedere şi numărul membrilor de partid, numărul de ziare abonate, nivelul de participare la acţiunile desfăşurate de organizaţia teritorială. Decizia privind propunerea candidaţilor din partea organizaţiilor teritoriale aparţine Consiliului politic teritorial, care va examina candidaturile, în conformitate cu Statutul şi principiile de formare a listelor.
Conform principiilor aprobate urmează să întocmim de pe acum în ordine alfabetică listă prealabilă, de 103 persoane din partea fiecărei organizaţii teritoriale, inclusiv a Organizaţiilor de Tineret şi Femei şi a responsabililor din partea Biroului Permanent Central în teritoriu.
Aceşti potenţiali candidaţi vor fi repartizaţi după un număr de primării din fiecare raion, astfel ca până la anunţarea datei alegerilor parlamentare să activeze concret în aceste primării, organizând procesul „De la uşă la uşă” şi celelalte acţiuni conform programului de pregătire către alegeri.
Ar urma ca, la definitivarea listei candidaţilor la funcţia de deputat, Consiliile Politice teritoriale să propună respectivele candidaturi în conformitate cu rezultatele activităţii fiecăruia în perioada respectivă.
Stimaţi membri ai Consiliului Politic Naţional! Ca o generalizare , voi propune direcţiile prioritare de activitate a AMN în perioada preelectorală:
Prima. Repet necesitatea de a fortifica pe toate căile structurile noastre politice, teritoriale şi locale. În acest scop, vom canaliza majoritatea resurselor noastre spre susţinerea activităţii organizaţiilor primare de partid şi spre stimularea activului din teritoriu.
A doua. Stilul nostru de activitate trebuie să fie reorientat spre organizarea sistematică a acţiunilor şi manifestărilor publice, care vor promova mesajul şi imaginea Alianţei „Moldova Noastră”. În acest context, deja se pregătesc o serie de acţiuni protestatare, dintre care una va fi de mare anvergură la Chişinău în viitorul apropiat. Tot în această perioadă planificăm o adunare generală a tuturor aleşilor AMN – peste 2000 de primari, consilieri locali, raionali, municipali, deputaţi în Parlament – în cadrul căreia, în premieră, vom lansa oficial Programul de Guvernare „Saltul european al Republicii Moldova”.
A treia direcţie. Însuşi Programul de Guvernare, elaborarea căruia ne evidenţiază pozitiv în contextul concurenţei politice, trebuie să fie impus ca un document de referinţă pentru comunitatea de experţi naţionali şi internaţionali, iar obiectivele lui să fie susţinute prin selectarea şi promovarea unei componenţe nominale calificate a viitoarei Echipe de guvernare AMN.
Şi, nu în ultimul rând, direcţia a patra. Ea ţine de sarcina globală de reprezentare publică şi de promovare a Alianţei „Moldova Noastră”. Este necesar un plan eficient de promovare a imaginii noastre în mass-media, amplificarea utilizării ziarului ALIANŢA (până la un tiraj de câteva zeci de mii), selectarea şi antrenarea după un plan special a exponenţilor AMN pentru dezbaterile publice, în special, cele radio-televizate.
Am trecut în revistă cele mai importante aspecte ale pregătirii pentru alegerile parlamentare 2009 şi am expus sarcinile pe care strategia partidului le impune în acest context. Vă invit să vă pronunţaţi pe marginea lor în cadrul şedinţei de azi a Consiliului Politic Naţional, să ne expunem deschis obiecţiile şi sugestiile.
Dar, ceea ce este foarte important, solicit ca aceste chestiuni să fie examinate detaliat la şedinţele Consiliilor Politice teritoriale, care trebuie să aibă loc în noiembrie, curent. Etapa de aşteptare a campaniei electorale s-a terminat – a început lupta pentru viitorul Republicii Moldova şi pentru rolul nostru în construirea acestui viitor. Şi, dacă vreţi, a venit momentul să anunţ mobilizarea generală în cadrul AMN, astfel încât să reuşim să facem SALTUL nostru european!

Alb şi negru: Secăreanu, „arma secretă” a comuniştilor.

2008-10-27T16:42:00.000+02:00

Ce s-a întâmplat cu dl Secăreanu? L-a muşcat strechea? A căpiat? A obosit definitiv? De unde, nitam-nisam, s-a iscat el, creştin şi democrat, proeuropean, „român” şi, până mai ieri, unionist convins, vicepreşedinte al unui partid care spune că a făcut pact cu diavolul comunist împotriva imperialismului rus, să sară cu toporul minciunii, al defăimării şi discreditării asupra singurului post românesc din RM – PRO TV Chişinău? Cum putea un jurnalist, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului să-i învinuiască pe alţi jurnalişti, fără nici măcar să aducă vreun argument, că s-ar fi „specializat în atacarea, subminarea, discreditarea şi culpabilizarea instituţiilor statului de drept, în calomnii şi etichetări gratuite, precum şi în provocarea cu premeditare a stărilor artificiale de instabilitate şi panicii în societate”, că activitatea lor “se încadrează în multiplele scenarii de subminare a intereselor naţionale ale Republicii Moldova, puse la cale de neprietenii ţării din afară"? În ce peşteră a stat ascuns domnul deputat Secăreanu de recurge la limbajul anilor ’37 din URSS, folosit în toiul campaniei de exterminare a “duşmanilor poporului” şi “spionilor imperialismului mondial”? Trebuie să ţi se întunece complet raţiunea, să pierzi elementarul simţ al ruşinii, ca să reciclezi formulele NKVD-ului după mulţi ani de la prăbuşirea regimului totalitar, în parlamentul unui stat care şi-a stabilit drept scop prioritar integrarea în lumea civilizată. Asta demonstrează o dată în plus că liderilor PPCD nu le pasă de interesele RM, ci doar de interesele proprii. Şi atunci când acestea sunt puse în joc, nu există limite pe care ei nu le-ar putea încălca, nu există ticăloşenie şi josnicie la care ei nu ar putea coborî. Dl Secăreanu cere să i se spună cine e proprietarul PRO TV, dar nu-l interesează cine e proprietarul celorlalte posturi TV din RM, inclusiv Euro TV, NIT etc. Şi mai are tupeu să învinuiască PRO TV de lipsă de echidistanţă şi obiectivitate?
Puţini latră, mai mulţi scheaună
Ce l-a supărat pe şeful lui Secăreanu, se poate doar presupune. Când vorbeşte despre “atacarea, subminarea, discreditarea şi culpabilizarea instituţiilor statului de drept, în calomnii şi etichetări gratuite” se referă el cumva la cazul, reflectat doar de PRO TV, în care doi ofiţeri de poliţie de rang înalt l-au lovit, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pe jurnalistul Ghenadie Brega de la Euro TV sau poate e vorba despre reportajul PRO TV în care o judecătoare a Curţii de Apel dădea dovada atitudinii sale părtinitoare în procesul dintre Mihai Ghimpu şi Eduard Muşuc? E nemulţumit dl Secăreanu de faptul că PRO TV filmează nu numai “realizările”, dar şi faţa ascunsă a acestora (cazul Terminalului de la Giurgiuleşti) sau poate îl revoltă “meticulozitatea” cu care postul în cauză contabilizează crimele, accidentele, incendiile din societatea noastră?
Lucrul acesta îl face de 9 ani şi nu l-am auzit pe un reprezentant al PPCD să spună că astfel se creează “stări artificiale de instabilitate şi panică în societate” şi nici nu are cum să se creeze. La câtă “miere” şi “melasă” pseudopatriotică ne este dat să înghiţim de la celelalte posturi, la câtă “lirică”, la câte “pasteluri” economice şi sociale, la câtă “idilă” politică se varsă peste telespectatori pe alte canale de televiziune, PRO TV este indispensabil, el pare cel mai aproape de realităţile noastre. De ce anume acum, când a învăţat să “latre” cu adevărat, ca un conştiincios “câine de pază”, în timp ce alte posturi, cu una sau două excepţii, “scheaună” în cel mai bun caz, Secăreanu ridică securea asupra PRO TV?
PRO TV are personalitate
PRO TV, spre deosebire de televiziunile aflate în serviciul PCRM şi PPCD, are personalitate, are politică editorială proprie, fiind mai interesant decât celelalte posturi tocmai prin faptul care îi nemulţumeşte cel mai mult pe actualii guvernanţi şi “parteneri” ai acestora: respectarea principiilor pluralismului şi ale echidistanţei. La PRO TV îi poţi vedea pe toţi politicienii moldoveni, fără excepţie. Chiar dacă reprezentanţii PCRM refuză să participe la emisiunile de dezbateri (de acum înainte vor refuza şi reprezentanţii PPCD) aceştia oricum sunt prezenţi în ştirile PRO TV. Dl Secăreanu ar dori ca PRO TV să reflecte doar activitatea PCRM şi PPCD, cum fac M1, NIT şi Euro TV, iar partidele de opoziţie să fie trecute cu vederea sau, în cel mai bun caz, să fie ţinta unor comentarii ironice şi chiar batjocoritoare. Graţie PRO TV, “execuţia” lui Dorin Chirtoacă de către posturile numite mai sus eşuează, iar demonizarea lui Urecheanu şi Filat nu are efectul scontat, cetăţeanul având posibilitatea să audă şi punctul lor de vedere.
Startul unei campanii
Acesta e mai curând motivul pentru care Voronin a decis să se răzbune pe PRO TV şi a pus în mişcare PPCD-ul care a devenit o unealtă a sa. Că e vorba de o campanie, o demonstrează şi faptul că, în aceeaşi şedinţă a Parlamentului, s-a produs, nitam-nisam, dl Vladimir Braga, candidat independent, aliat tainic al comuniştilor, care a “achiziţionat” nu demult Partidul “Alianţa Verde”. În mod cu totul bizar, dl Braga a calificat o emisiune de dezbateri drept “prelucrare a electoratului”. De ce nu-l deranjează pe dl Braga “prelucrarea” zilnică a electoratului la M1, NIT şi Euro TV, dacă face pe obiectivul?
O să apară cineva “mai bun”
Au dreptate cei care spun că soarta PRO TV e ca şi pecetluită, dacă se va miza doar pe faptul că “Europa nu va da voie”. Cinic, un membru al CCA, care reprezintă PCRM, nu a exclus faptul că licenţa PRO TV va fi transmisă altcuiva, “dacă o să apară cineva mai bun”.
Declarându-se proeuropeni, adversari ai imperialismului rus, creştin-democraţii îi asistă pe comunişti în jocul lor antidemocratic, prorusesc şi antiromân. Cu ajutorul lor, guvernarea comunistă îşi bate joc nu numai de cetăţenii moldoveni, dar şi de reprezentanţii Europei, şantajându-i, fiind sigură că aceştia vor fi nevoiţi să se împace cu realităţile noastre, pentru a evita riscul reorientării RM spre Rusia. Guvernării comuniste nu-i pasă că alegerile viitoare pot fi considerate insuficient de libere şi corecte, important pentru ei e să le câştige cu orice preţ. Ei vor continua să atace PRO TV pentru a pregăti opinia publică cu eliminarea sa din alegeri, oricât ar dăuna aceasta reputaţiei RM.
Soarta PRO TV depinde de telespectatori
Ceea ce poate face Europa e doar să emită nişte declaraţii formale, care nu o obligă la nimic. Aşa a fost atunci când comuniştii au pus mâna pe ORT, retrăgându-i licenţa lui Chiril Lucinschi, aşa a fost cazul posturilor municipale Antena C şi Euro TV, pe care comuniştii şi creştin-democraţii le-au privatizat, împărţindu-le între ei, nu s-a schimbat nimic nici după ce CCA-ul comunist-creştin-democrat a hotărât să transmită altei companii, formate cu câteva zile înainte, frecvenţa postului bălţean FM 103,5. Iar când a fost eliminat TVR1 Occidentul a tăcut în mod “firesc”, fiindcă era vorba despre un post românesc. Apoi şi-a reluat refrenul despre “progresele remarcabile” ale RM în executarea Planului de acţiuni RM-UE. Niciun cuvânt nu a spus Europa despre monopolul instituit de PCRM în complicitate cu PPCD asupra mass-media din RM, îndemnând guvernul să organizeze “alegeri libere şi corecte”. Aşa va fi şi acum.
Societatea civilă e obligată să sară în ajutorul PRO TV, dar potenţialul ei este foarte limitat. Soarta PRO TV-ului e în mâinile telespectatorilor săi.

Jurnal de Chişinău

PLDM: 26 octombrie 2008 - i-au dus lui Voronin un butoi de vin oţetit.

2008-10-27T16:27:00.004+02:00

Vitalia Pavlicenco: Lupu, Postoico şi Roşca sunt violatori obsedaţi ai Regulamentului Parlamentului.

2008-10-27T09:45:00.000+02:00

"Marian Lupu, dar mai ales Maria Postoico, sunt nişte violatori obsedaţi ai Regulamentului Parlamentului, pe care îl interpretează după bunul lor plac. La fel procedează Iurie Roşca." Declaraţia aparţine liderului PNL, Vitalia Pavlicenco, lansată în cadrul unui interviu pentru cotidianul „Timpul de dimineaţă”. Politicianul a mai subliniat că „ar fi anormal ca în 2009 să învingă comuniştii” şi că pe „centru-stânga (al eşichierului politic – n.r.) forţele acţionează mai mult în funcţie de conjunctură, pe când pe dreapta există mai multă verticalitate”.
„Marian Lupu, dar mai ales Maria Postoico, sunt nişte violatori obsedaţi ai Regulamentului Parlamentului, pe care îl interpretează după bunul lor plac. La fel procedează Roşca Iurie, când îl mai „scapă” ăştia la microfon pe la sfîrşitul şedinţelor”, a declarat Vitalia Pavlicenco pentru „Timpul de dimineaţă”.
„Mă tot gândesc la votul din 2007. Dacă două treimi din raioane nu sânt conduse de comunişti, dacă nici Găgăuzia nu e dominată de comuniştii, dacă nici Chişinăul nu e comunist, ar fi anormal să învingă în 2009 comuniştii (...) Mie îmi pare că pe centru-stânga forţele acţionează mai mult în funcţie de conjunctură, pe când pe dreapta există mai multă verticalitate”, a mai adăugat Pavlicenco.
Liderul PNL a mai declarat că „afirmaţia că, până în 2001, RM a fost condusă de democraţi este un fals vehiculat cu iscusinţă de actualii guvernanţi. Singura guvernare democrată pe care ne-o putem asuma sunt cele nouă luni ale cabinetului Sturza”.
Referitor la alegerile parlamentare din România, Vitalia Pavlicenco susţine că nu şi-a înaintat oficial candidatura: „Pur şi simplu, am adresat PNL din România o propunere de colaborare între formaţiuni în alegeri. Colegii mei din BPC al PNL au spus că eu, având cetăţenia României din 1992, având Ordinul „Steaua României „Pentru Merit” în grad de Comandor, promovând românismul - că suntem români şi ne putem salva numai prin România -, având PNL-urile aceleaşi siglă şi logou – era bine să acţionăm pentru omogenizarea politică în spaţiul comun românesc”.
Timpul

10 000 de liberal democraţi i-au dus lui Voronin un butoi de vin oţetit.

2008-10-26T17:17:00.000+02:00

10 000 de liberal-democraţi au dus azi, 26 octombrie 2008, în faţa Preşedinţiei „un butoi de vin oţetit” ca semn de protest faţă de politicile falimentare ale guvernării comuniste în domeniul agriculturii. Iniţial, protestatarii s-au adunat în cadrul unui miting de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde au declarat un vot de neîncredere actualei guvernări, atenţionând că agricultorii au avut de suferit în acest an pierderi importante. Liderul PLDM, Vlad Filat, a atenţionat că „protestul de azi este doar un început” şi că „timpul comuniştilor a expirat”.

Protestatarii au ţinut pancarte, pe care scria: „Vinul lui Voronin s-a oţetit”, „Jos barierele la export”, „Am rămas numai cu munca”, „În ţara noastră – noi decidem!”, „Noi suntem mai mulţi!”, „În Europa – cu o conducere trează”, „1 litru de motorină = 14 kg de grâu”, „Stârpiţi sărăcia, nu pe cei săraci” etc.
În cuvântul său de salut, Vlad Filat, preşedintele PLDM, a atenţionat că timpul comuniştilor a expirat: „224 000 de cetăţeni au spus DA referendumului şi alegerii directe a preşedintelui. Anterior, un litru de motorină costa două kg de grâu. Acum preţul motorinei este de circa 14 kg de grâu. Comuniştii folosesc intrumentul lor util – PPCD – şi au revenit la atacuri asupra Pro TV Chişinău. Voronin şi comuniştii nu mai au niciun drept să mai guverneze această ţară. Astăzi, suntem mulţi. Vom fi şi mai mulţi. Timpul comuniştilor a expirat. A venit timpul să construim o ţară nouă, bazată pe valorile Uniunii Europene.”
Alexandru Tănase, prim-vicepreşedintele PLDM, a declarat în cadrul manifestaţiei de protest că „în această piaţă (Piaţa Marii Adunări Naţionale – n.r.) am obţinut valorile noastre naţionale. Am venit să le transmitem guvernanţilor că ne putem apăra drepturile şi că nu vom ierta crimele comuniştilor”.
„Cunoaşteţi proverbul “Toamna se numără bobocii!”. Ce vom număra noi? Datoriile? Hambarele noastre sunt pline de produse, care ni se propune să le vindem pentru preţuri de nimic”, a declarat agricultorul Nicolae Moraru din r. Rezina.
Reprezentanta protestatarilor din r. Cimişlia a adus aminte că dintre „cele 12 mii de tone de grâu, pe care le-au primit ca ajutor de peste hotare, în loc să le dea ţăranilor, comuniştii le-au transmis combinatelor de panificaţie care aparţin statului”. „Aşa ajută ei ţăranii? Ei vor să distrugă economia Moldovei”, a constatat protestatara din Cimişlia.
„După ce am pătimit în urma inundaţiilor, premierul Greceanîi ne-a promis că vor fi acoperite toate pagubele suportate. S-au achitat doar pagubele de pe lângă casă. Dar hectarele de pământ afectate, ce facem cu ele? Cum să rambursăm banii pentru credite? În satul nostru sunt 1200 de ţărani, care au durerea mea. Cum să mergem noi mai departe? Dacă până la sfârşitul anului nu vom fi ajutaţi, vom ieşi cu toţii pe strada care uneşte Moldova şi Ucraina şi o vom bloca”, a declarat agricultoarea Ludmila Bulai din r. Ştefan Vodă.
Maria Ciobanu, o altă protestatară de la Nisporeni, a subliniat că „în timp ce veniturile ţăranilor scad, salariile parlamentarilor au crescut”. „Haideţi să decidem noi cine şi cât merită. Asta o putem face la alegerile parlamentare. Aşa vom putea scăpa de comunişti şi duce Basarabia în UE”, a mai subliniat Maria Ciobanu.
La finalul manifestaţiei de protest, participanţii au adoptat şi o Rezoluţie, în care au constatat „că în perioada celor două mandate, comuniştii au distrus agricultura, au creat numeroase piedici în dezvoltarea acestui sector, ruinând cu bună ştiinţă ramura de bază a economiei naţionale”.

Femeile se implică tot mai mult în politică.

2008-10-26T12:31:00.000+02:00

Pe 25 şi 26 octombrie curent, la Vadul lui Vodă a avut loc un seminar pentru femeile liberale, organizat de Internaţionala Liberală din Marea Britanie şi Organizaţia de Femei din AMN. La acest training a participat şi liderul AMN, Serafim Urechean, care a afirmat, în cuvântul său de salut, că în ultimul timp a sporit ponderea femeilor în Alianţa „Moldova Noastră” şi că reprezentantele sexului frumos sunt binevenite în politică, ele având experienţă de viaţă şi o intuiţie politică dezvoltată, depăşindu-i uneori pe bărbaţi la acest capitol.

În cele două zile de dialoguri relaxate şi de teste de inteligenţă, liberalele noastre au însuşit unele abilităţi de lider pentru femei, cunoştinţe ce ţin de lupta politică. De pildă, care este rolul unui lider, cum să devii un lider politic eficient şi să constitui o echipă puternică, cum să identifici problemele care contează pentru alegători, cum trebuie să fie un discurs politic, inclusiv abilităţile oratorice, vocale, cum să transmiţi mesajul pentru alegător, cum să foloseşti mass-media etc.

Acest training va fi de un real folos pentru femeile din AMN în vederea apropiatelor alegeri parlamentare din R. Moldova, care TREBUIE să aducă schimbarea.

În Anul Tineretului, 77% dintre tineri sunt nemulţumiţi de faptul cum Guvernul îşi îndeplineşte funcţiile.

2008-10-25T15:14:00.003+03:00

77% dintre tinerii intervievaţi sunt nemulţumiţi de faptul cum Guvernul îşi îndeplineşte funcţiile. 96% dintre respondenţi au spus că se confruntă cu anumite probleme, dintre cele mai grave fiind insuficienţa banilor/ sărăcia (76%), lipsa unui loc de muncă (51%), condiţii proaste de trai (47,7%), lipsa condiţiilor şi posibilităţilor de autoafirmare şi automanifestare în viaţă (46,4%). 42,9% dintre tineri au menţionat că nu au încredere în ziua din mâine. Acestea sunt principalele rezultate ale unui studiu sociologic, făcut public în această săptămână, citat de Info-Prim Neo.
Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului de cercetare „Tranziţii ale copilăriei şi tinereţii într-o societate în transformare: Cazul Republicii Moldova”.
Potrivit Marianei Măşcăuţeanu, magistru în sociologie de la Institutul Independent de Sociologie şi Informaţii (SISI) „Opinia”, suportul insuficient din partea statului i-a determinat pe majoritatea respondenţilor să afirme că autorităţile sunt puţin sau deloc informate despre problemele tinerilor.
Optimismul tinerilor în legătura cu depăşirea perioadei de criză este destul de moderat. Doar o a cincea parte din tinerii chestionaţi sunt de părere că Moldova a depăşit deja cea mai grea perioadă după lansarea tranziţiei, iar o treime dintre tineri consideră că Moldova traversează actualmente cea mai grea perioadă, precizează Info-Prim Neo.
Studiul a cuprins un eşantion de 2000 tineri cu vârstă cuprinsă între 16-30 ani, din 92 de localităţi din republică, cu excepţia regiunii transnistrene.
Potrivit Info-Prim Neo, proiectul reprezintă un parteneriat între echipe de cercetare din ţările membre INTAS (Marea Britanie şi Ungaria) şi echipe din Moldova (SISI Opinia, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea de Stat din Moldova), lansat în cadrul Acordului de cooperare ştiinţifică între Guvernul R. Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru promovarea Cooperării cu Savanţii din noile state independente ale fostei Uniuni Sovietice, INTAS-Moldova.

UNIMEDIA

Chisinauenii condamna atacul PPCD asupra Pro TV.

2008-10-24T16:31:00.003+03:00

Doi deputaţi doresc să afle cine sunt adevăraţii patroni ai PRO TV Chişinău

2008-10-24T16:23:00.003+03:00

Deputatul creştin-democrat, Ştefan Secăreanu, vrea să afle cine sunt adevăraţii patroni ai postului de televiziune PRO TV Chişinău, transmite jurnal.md. În cadrul şedinţei de astăzi a Legislativului, parlamentarul a solicitat organelor abilitate să investigheze cine stă în spatele acestui post de televiziune „specializat în discriminarea, atacarea şi culpabilizarea instituţiilor de drept ale statului, precum şi în provocarea premeditată a stărilor artificiale de instabilitate şi a panicii în societate”. Secăreanu a mai adăugat că toate acestea par a se încadra în planul de subminare a intereselor R. Moldova. UNIMEDIA precizează că televiziunea Pro TV Chişinău este un brand al Media Pro SRL, care aparţine companiei americane Central European Media Enterprises (CME).
Deputatul neafiliat Vladimir Braga a solicitat o investigaţie în cazul PRO TV Chişinău, care a cerut Consiliului Coordonator al Audiovizualului să verifice în ce măsură unele posturi de televiziune şi de radio respectă Codul electoral. Potrivit jurnal.md, Braga a făcut referire la emisiunea „În Profunzime” de lunea aceasta de la Pro TV Chişinău, în cadrul căreia analiştii politici s-au dat cu părerea despre componenţa viitorului Parlament. În cadrul emisiunii, Igor Boţan şi Vasile Botnaru au menţionat că există opt partied cu şanse să treacă în viitorul Parlament, dintre care cel puţin două nu vor putea accede în legislativ.
În replică la aceste două interpelări, deputatul Alianţei „Moldova Noastră”, Gheorghe Susarenco, a solicitat să se investigheze cine stă în spatele postului de televiziune Eu TV, celui de radio Antena C şi dacă ceste două instituţii media plătesc corect impozitele.